Nu mi-e teamă să lupt ca să fiu văzut.
Masca nu-i pentru tine, ci pentru a-i proteja pe cei apropiați ție. (Christian Bale)

31.12.2011

La Mulţi Ani..




         Fie ca cei ce re-scriu să poată armoniza cu cei ce "gândesc".
Cei ce urăsc să-i accepte pe cei ce iubesc.
    Iar ca cei ce "au" să poată suporta pâna la capat ideea că foarte puţini "sunt"!


Un An plin de iubire..


30.12.2011

Poţi!



Să iubeşti atât de mult oamenii!
Să iubeşti atât de mult prietenii!
Să iubeşti atât de mult Viaţa!


Sau iubirea, mirarea, uimirea, tristeţea...
Şi să ajungi chiar un Dumnezeu.
...Al Iubirii!

ForEver Freddie

28.12.2011

Inocenţa conservării!


Iubirea are de cele mai multe ori un inconfundabil parfum de... "poveste fără sfârşit".

Visul este Muzica! De fapt mâna dreaptă a divinităţii ce traversează întotdeauna acele bariere neaşteptate şi acele spirite înălţate la rang de eternitate.


      Frumuseţea impermeabilităţii...


Doar atât!?


 
        Doar zâmbet!?
 Doar uimire!?
       Doar bucurie!?
Doar...mirare!?
           Doar întrebari?
Da..!
     Şi atât!
Restul: ...doar muzică!



Era un soi de pionierat...
După mai multe încercări neregulate şi total surprinzatoare ale inimii: în caruselul ei, mereu previzibil.
... dar neştiut de fiecare epocă.



25.12.2011

VIAŢA!

(?)
Îngrozitor!       Înfricoşător...
   
     Înfiorător!               Groaznic...   
                   Teribil!
Insuportabil........



"Întreaga artă a enfleurange-ului e să permiţi florilor să moară încet.
Poartă-te cu ele de parcă ar fi nişte doamne"(O FEMEIE)




 +Metafora: "Poseda o putere mai puternică decât puterea banilor, a fricii sau a morţii, puterea invincibilă de a controla dragostea omenirii"

Consecinţă: "Era un singur lucru pe care parfumul său nu putea să-l facă, nu putea să-l transforme într-o persoană care poată să iubească şi care să fie iubită la fel ca ceilalţi"

http://www.990.ro/filme-8887-Perfume-The-Story-of-a-Murderer-Parfumul-Povestea-unei-crime-online-download.html
...poţi să nu lăcrimezi?
POŢi?
Bravo! Te-ai scos..

"Cu parfumul RĂMAS putea să subjuge toată lumea dacă vroia"
...Ceea ce nu-i aşa: Se....  DEMONSTREAZĂ!!

24.12.2011

Crăciun fericit!

Recomandarea mea pentru voi..
 Noile aventuri ale lui Sid şi compania. ...O producţie plină de învăţăminte...cu dragoste

21.12.2011

Ipoteză sau Concluzie. Shic/Şoc!


Se spune că în Decembrie 1989 ne am câştigat dreptul la libertate: de a spune ce gândim.
                                                                          .....

După mai bine de 20 de ani am constatat că nu avem ce...!

Muncim la fel, dar diferit = Haotic
Gândim la fel = Prost. Recte fiecare pentru El şi familia lui, mai concret spus: SECURITATEA ne-a arătat cu adevărat pentru fiecare dintre noi Ce rol a avut, şi Ce Rol are!
Iubim după muşchii noştri = Predictibili, în ochiul celuilalt.

După mai bine de 20 de ani  NU NE-AM SCHIMBAT!!!!!!!
Ci ne-am agravat ceea ce eram: fiecare casă cu Ceauşescul ei. Cel puţin într-o formă larvară şi deci
...periculoasă

În Mioriţa este o adevărată minune atunci CÂND:
Banul nu modelează
Obiectul nu înfrumuseţează
Shoppingul nu diluează

Libertatea totală a creat un efect bizar: Un confort sporit de Cuşcă, acolo unde, iluziile vin de-a valma.
Iar cel mai simplu argument îl aduce importanţa şi greutatea lăsată de ghicitoare!
...Peste atâtea generaţii (???)

La polul opus stă nesimţita- intelectualitatea, care s-a mulţumit să-şi facă propriul cocoon, sporindu-şi metodele de cvasi-gol-de-efervescenţă şi polaritate, loc luat de gagici, a se citi gagicărism.
... De unde apetitul continuu de băşcălie la aproape toate nivelele.

Ne-am sporit licenţele de pluri-profesionalism pentru a ascunde şi a hrăni mai bine principiile de bază..,
 între timp branduite:
S-a văzut cu sacii în căruţă
Să nu faci ce face popa, ci ce zice... pentru a se pune bine cu Sfinţii..nu-i aşa?
Să moară şi capra vecinului...

Desigur nu este de bon ton sau deloc galant să ne uităm la principiile sub care suntem guvernaţi(PERFECT-NESCRIS)
... Pentru că, nu-i aşa, cu toţii încercăm să ieşim de sub auspiciile nefaste ale Circei însă, realitatea ne contrazice vârtos.

-Cum să-l preschimbi pe Moş Gerilă deodată în Moş Crăciun???????
Aşa că vrea Papa de la Washinton sau Brruuxelles?
-Cum?
Când mai toată populaţia noastră provenea din mediul rural şi a împrumutat jdemii de automatisme shi obiceiuri care acum... deja sunt paradigme!?
                                       Afară vopsit gardu' înăuntru leopardul
 Asta pare a fi sloganul românilor după Revoluţie.
Şi ca să ciupesc şi mai tare maieul-românesc(sic!) o să argumentez prin originalitatea creaţiei Adei

Sorry..
 Cinica viziune sau... radiografia maliţios aruncată asupra spaţiului carpato-dunărean va sta doar două zile.
 :)
Ce-o face Baboshka?
 :)

18.12.2011

Ameninţarea Familiei



...naşte sexy-fighting
Sau... Nici măcar un videoclip, nu este întâmplător.
El certifică, ceva.
:)

Din postarea trecută:
"Nimeni nu este un bun cetăţean dacă nu este un bun fiu, un bun frate, un bun tată, un bun prieten, un bun soţ"spune art.4 din declaraţia 5 Fructidor a Revoluţiei Franceze(1791), care consacră familia ca temelie a contractului social.
Formulă profundă dar înspăimântătoare, pentru că ea subordonează domesticul politicului şi instaurează controlul pasiunilor omeneşti în numele interesului colectiv".


                                                                       *******

Cum să dai naştere unor copii subordonaţi politicului?
Cum să reuşeşti să controlezi  "pasiunile omeneşti" (Bruckner)?
...Pentru a putea ieşi din acest echivoc atât de strâmb, din acest delicat blestem! A se citi împotriva scopurilor proprii!!!
Cum ai putea să-ţi faci loc?...Cum să coexişti... să mai şi susţii, dar şi să transmiţi VALORI copiilor tăi ? Cum să poţi dobândi succesul şi să-l menţii???
...Când în numele interesului colectiv sunt supuse confuziilor sute de intenţii sau principii binevoitoare, iar oamenii au început să SE ROAGE Să NU LI SE ÎNTÂMPLE LOR!?? 
Pe când...dragii, slujesc cu sfinţenie democratică preotul( nu spiritul), doctorul(nu rolul), politicianul(nu scopul). În aparenţă acordând respect muncii brute dar, adresându-se animalului din el: părţii din el celei mai disperate.


....Altfel spus cum să creezi breşe în sistem, fără să creezi o armă eficientă...pentru a detensiona şi totodată  de a razbuna acest Sistem rigid: Bani(manipulare)-Lege!
Cum?
Iacătă, Familia sec 21 a reuşit să fabrice/să Fakă un hibrid între copil si razboinic: Piţipoanca-Facebook!
Astfel aceasta să se poată ridica la atuurile-forte deţinute de un Barbat realizat: prin forţă, manipulare, influenţă.
Dacă ASTA, înainte era "sarcina lui"a bărbatului, să fie "înmuiat", de acum înainte El trebuie Să plătească!!!
Asta e "directiva" dată de Noii Părinţi gata să recunoasă "libertatea" fiicei de a alege.


Dincolo de superioritatea binecunoscută şi firească a femeilor, noua companioană Piţii-bookista TREBUIE TUNATĂ. Vorba cântecului, de fapt a unei aproape întregi societăţi!!!


 Iată câteva frânturi din piesa relevantă a lui Maximilian în care Ea, se recunoaşte...aşa cum scriam mai sus, că:  " e o pagubă" !
Unde?:) 
...la adresa sistemului, în fapt a Statului, si care în mod concret se traduce prin FAMILIE!


"- ştie mult prea mult pt vârsta ei...
- uite cum te ţine după fusta ei....
- umblă mulţi după fundul ei..."


Aşadar Doamnelor Serviţi... Dominşoara-Gun, pe gustul tuturor :)))


"E bine îmbracată dar e goală pe dinăuntru..."
"Are inima de piatră, e fată deşteaptă...."


Sau...


"N-am bani să-i dau: să se îmbrace/ să se plimbe/ să se schimbe"(de la un cumparator la altul)


Cum s-ar mula o astfel de "născută", decât pe nevoia crescândă a bărbatului stimulată chiar, chiar de...de......Stat!
:))
"E o pagubă mă......
 Prea sofisticată mă...
 O fi stricată mă...."






Trebuie să recunosc ....că dedic acest concept, spăşit, din tot sufletul, Domnişoarei C. Light.
 Odată cu acest cinism asumat, am să sper că voi ridica şi voalul....
Undeva prin 2018...cred!
 Vedeţi? ..optimismul? :))

16.12.2011

Aşa Familie...aşa Stat




Toţi filosofii au văzut în constituirea unei familii sănătoase şi liniştite precursorul unui Stat puternic.

Dacă cuplul nu merge bine, măturat de apele noroioase ale divorţului, ale adulterului şi ale permisivităţii, întreaga ordine socială se clatină.
"Consider că fiii şi fiicele celor divorţaţi nu sunt la fel de deschişi către studiul filosofiei şi al literaturii pe cât sunt unii dintre ceilalţi", spunea Allan Bloom.

"Nimeni nu este un bun cetăţean dacă nu este un bun fiu, un bun frate, un bun tată, un bun prieten, un bun soţ"
spune art.4 din declaraţia 5 Fructidor a Revoluţiei Franceze(1791), care consacră
familia ca temelie a contractului social.
Formulă profundă dar înspăimântătoare, pentru că ea subordonează domesticul politicului şi instaurează controlul pasiunilor omeneşti în numele interesului colectiv.
SAINT JUST spune:
"Cu cât moravurile private sunt mai decăzute, cu atât este mai important ca nişte legi bune şi umane să se ridice împotriva decăderii lor".


Iluzie:
Citim în relaţiile amoroase ca în zaţul de cafea, trebuie neapărat ca ele să însemne altceva decât sunt. În loc să le luăm drept nişte fapte, le considerăm ca pe nişte valori pozitive sau negative.
În acest domeniu nu poţi să-i crezi pe cei care prezic nefericirea, dar nici pe cei care îţi anunţă că vor veni zile luminoase:iubirea este indecidabilă şi fără motiv.


Societăţile noastre nu sunt atât de bolnave şi nici atât de sănătoase pe cât se spune :ele sunt experimentale adică şchioapătă....
Uriaşă şi pasionantă provocare: mai bine primejdiile libertăţii , decât confortul constrângerii.
:)
Pascal Bruckner- Paradoxul iubirii




Mai se poate îndoi cineva de postările mele anterioare legate de familie?
Noroc cu Dumnezeu că a dat omisiunea, ignoranţa şi libertatea....de a strica- doar ca să-ţi fie ŢIE, Bine(?)

13.12.2011

Femeia, Iubirea şi Statul


....Bărbatul la pământ.


Femeia este reprezentanta oficială a statului în iubire.
Bărbatul este reprezentantul speciei în iubire.
Nici să te omori în Piaţa Sfatului(sic!) şi n-ai putea hotărî în dreptul celuilalt, să treci peste el printr-o convenţie, de exemplu. Cum ai putea să treci de patronul tău spiritual?


Femeia VREA copii sănătoşi, specia, îţi cere să fii performant şi să ridici standardul societăţii în care te afli sau, să-ţi menţii poziţia onorant. La afacerea asta delegată, pe nimeni nu interesează preţurile. Scopul scuză mijloacele cu Iubirea ştrangulată la mijloc ori folosită pe post de pistă de încercări.

Să revin, dacă bărbatul şi femeia au ţinte diferite întru comuniune realitatea însă îşi bate joc de ei: dislocarea celor doi este vădită, evidentă!
Bărbatul nu-ţi poate iubi(respecta) STATUL deoarece este parte componentă şi prea complexă pentru a-l putea duce capul!

Cu toate astea îşi cunoaşte f.bine atribuţiunile de desfăşurare, scopul îi revine aici ca şi obligaţie!!
Tocmai de aceea, este foarte conştient că trebuie să apeleze la toate abilităţile posibile pentru a accesa dimensiunea necesară a ilicitului. Istoria învăţându-l că aşa îşi poate apropia Iubirea(Sic!), prin a îngenunchea STATUL, seducând astfel la modul concret FEMEIA, câştigând-o de partea sa. Atlfel, nu s-ar mai explica susţinerea benevolă a femeii care este sclava necondiţionată a bisericii şi aflată sub tăişul-subordonant al legilor statului.

Bărbatul îşi câştigă femeia obligat SĂ TREACĂ ORICUM, ÎN ORICE FEL ŞI ORICE MOD de biserică,de stat şi de legile lui!
O femeie nu-ţi poate obloji sau repara specia, fără a sluji intrinsec statul!!! Şi asta prin standardul cel puţin optim al familiei, ceea ce înseamnă că, oricând poţi fi expulzat de educatoarea instituţiilor mai sus amintite.
Cheie ajutătoare:

Cutia bărbatului de scule, necesară pentru a repara orice stat pricăjit de atâtea nelegiuiri, niciodată nu a fost pe placul femeii.

Tocmai de aceea femeia-reprezentanta statului în teritoriu, trebuie ţinută apoape de biserică: oblojind astfel, RĂNILE supuroase lăsate în urma bătăliilor de către Bărbaţi.
Aici este foarte interesant...prin ce metodică perfectă biserica ţine aproape femeia: Biciuind-o pe ea prin bărbatul său.

Coroana de spini deasupra Domnului spune acest lucru. Iar dincolo de lacrimile Ei....mesajul arată acelaşi lucru. Plânsul este sinonim cu aşteptarea, pasivitatea, a se citi resemnarea. Îngândurarea lui este Supliciul Vieţii, în fapt ofranda adusă statului.......
Neostoirea şi blestemul pământului...al Iubirii.

Şi totuşi, după atâtea miii de ani, nu au fost depistaţi profeţi de iarmaroc?
Pentru această continuă neputinţă, măcar să fie prezenţi prin versuri: ca oricum, nimeni să nu înţeleagă nimic...

"Dar obloanele' s lăsate pe o lipsă de mirese...
Umblă zvonul că s plecate să devină împărătese....undeva prin Istanbul.
...Cu confort sporit de Cuşcă....
Poate nu e exact decorul, poate împărăţia-i tristă însă plină de umor.
Hai să tragem drag zăvorul, realitatea nu există, Doamnelor şi Domiiloor...."
:)

12.12.2011

Atac cu supersonicul. Muniţie de fasole...



Blaga spunea că "Unora le place numai ce înţeleg, alţii pot înţelege numai ce le place".
Mergând pe aceeaşi cheie, un alt luminat Paul Claudel spunea despre capacitatea de a înţelege, citez: "Nimic nu inspaimantă mai mult pe oameni decât lucrurile pe care nu le înteleg?


Aşa am ales preludiul acestei postări care, se vrea un fel de scrisoare deschisă adresată amicei mele Andreea, o fată destul de inteligentă cu un feeling autentic şi solid.
Însă, într-o încercare virtuoasă de a trage de mânecă "purtătorul de concepte", şi...a-l atenţiona că se cufundă în mocirlă, că-şi prostituează generatorul intern de idei şi sentimente, s-a proiectat precum un mare bombardier supersonic-sufletist în a remedia, ridica, naturaliza şi igieniza "magazia" subiectului nostru, care provine din altă tabără dar cu siguranţă de pe aceeaşi planetă.
Fără însă a lua în calcul că, la o anumită vârstă sau etapă de/în viaţă furnizezi combustibili doar în IUBIRE, CONSTRUCŢIE SAU CONŞTIINŢĂ. Şi nu te lansezi în guvernul boc sau în alte insti-tute doar ca să fii pe Val, şi în orice caz Frumuseţea nu ţi-o poţi stabiliza şi cultiva roc-ţoc: Noi suntem beatitudine, voi sunteţi spontani şi ce minunat că ne-am întâlnit şi cu Fortuna!...care i-a pierit şi ei, orice zâmbet de trecut sau actual curvă.

Aşadar, draga mea, dacă cumva te-ai pronunţat la adrisantul de faţă-scrib, io, mă discupulp cu cea mai mare plăcere. De fapt, e o adevărată oază de creativitate feat recunoaştere... să fiu surprins în sfârşit după 585 de ani, de viaţă.:)
Prima dată când am ochit boozayy...am avut un sentiment ciudat!... de punere la zid pentru că Tu din dualitatea fenomenelor cu care eu, cu drag şi repulsie igienică mă fluidizez: Ai văzut doar partea GOALĂ, doar MINUSUL!? Ca şi cum plusurile mele vin din CÂRJE, iar VANITATEA mi-o fabric precum puştanii de casă ai Românicii....
Andreea. Tu te-ai uitat la ochii mei? Ai simţit vreo dorinţă de viol? Vreun deziderat precum că mi-ş dori să fiu Asul din mâneca Românească?...sau JokeruL? Şi cred că din toată expunerea ta de motive un singur lucru m-a deranjat: să poţi crede că sunt autosuficient. Draga mea, mai ai de trăit în Lumea Senzaţiilor pentru a putea consimţi că un El "este" autosuficient. Nu mai bine mă citeai tu: NEDEPENDENT! ? Sic! :)
Aşa că hai să-ţi traduc în cheia mea...interpretările tale: la adresa acestui frate imaginar!
Primul paragraf e fulminant!
"Pentru că ai ajuns în punctul în care iluzia puterii internetului îți dă dreptul să asociezi fiecare idee cu un borcan cu etichetă pe care îl pui pe raftul din beci, ca mai apoi să ascunzi cheia în atitudini condescendente, false și prescrise de alții. "
:)))))))))) Ce râs! Isteric? Histrionic? :))))

"Puterea internetului" este investită... clar de întregul univers care ne înconjoară, iar eu îi spun Dumnezeu. De aici, am dreptul să gândesc şi să discern la întregul sistem de desfăşurare şi apărare al forţelor care îl compun:recte bipezii făuritori.
Eu? Nu asociez ideile cu borcanele with etichete, îmi face plăcere să identific borcanele etichetate de alţii şi, să vad compoziţia chimico-estetică a lor. Iar la urma urmei că le las în beciul lor tot eu sunt vinovat?
:)))
Mă rog, în lăcaşul ăla lascivo-ipocrit.

"Condescendenţă"? Pare draga mea.., în fond este o atitudine de bunăvoință față de cineva care, Vrea să facă altceva decât ar vrea cu adevărat. Ca să întregesc poziţia, impresia de superioritate este ADUSĂ de armatele întregi de binevoitori, iubăreţi, respectuoşi, fremoase sau salvatoare familale şi de specie. Ironia pe care o inserez, se datorează micimilor sufletului, pâtpâdâcilor inimii şi ai sexului genero-parazitar. De asemenea, al intereselor meschine şi chinuitoare ale acestui specimen, mioritic sau... al schimbărilor pe parcurs a oamenilor neînvăţaţi cu respectul şi dragostea faţă de semenul lor...măcar cel care merită.
Dacă nu cunoşti dimensiunea manifestaţiilor... Răului şi Prostiei în cadrul societăţii ăsteia, nu vorbi de atitudini false şi prescrise de alţii. Mă rog, tu te-ai adresat cetăţeanului ăla, care, eu încerc acum să-i iau apărarea.
:)))

Cine nu ştie să aprecieze o senzaţie? A! Da, ce ţi-aş detalia ceva.....:)
Zici: "Pentru că e simplu să nu-ți pui întrebări, e simplu să fii fericit și să-i lași pe alții să-și facă treaba, în timp ce tu îți lași umbra să-și construiască singură un drum în lumea asta aplatizată."
Măi da' e prost rău amicul ăsta al tău. The Something Big habarnist.:)))
Aş zice că, a jongla cu răspunsuri nu este invers proporţional cu viziunea microscopică a naşterii întrebărilor. În fine, ţi-am zis mai devreme de "nedependent", plus că, a oferi unora iluzia dreptăţii sau a puterii lor.... chiar şi cu preţul unei reprize nervoase consumate, nu-mi ucide nici
viziunea şi nici credinţa. Mie unul, poate cel mult să-mi f_tă un moment prielnic creativităţii, dar vezi tu, chiar nu pot fi Albă ca zăpada sau Piticul muncitor şi pus-pe fapte! Mari. Orice episod din viaţa noastră, are nişte părţi de cumulare dar şi de plată. Nu poţi fi un Minunat sau un Mincinos frumos autentic care să dobori cohorte de aşteptatori/toare.
Confirmare? ..a altora? Da!!!! O iubesc! Mie mi se pare că am rămas noi doi pe Terra,şi împreună cu vecinii şi rudele de prin zona ta!:))))
Ce vrei şi tu, "confirmarea" o mai văd şi ca pe o igienă mentală...ca protectoare a inocenţei...şi respectului de oameni frumoşi. Nu-mi permit luxul să ader cu inima şi sufletul chiar în mijlocul Sistemului: graţios, corect şi credincios, se înţelege, cu ghilimelele de rigoare.
Iar fundul nu e la " f*tut", urechea e cam aproape, inima tresaltă uneori chiar cu furie, dar ce vrei: Nimic nu e perfect, frumos sau înţelegător. Pentru mulţumire sau mântuire ştii, că trebuie să lupţi!

Inima vorbeşte, spiritul cutează, inteligenţa desăvârşeşte iar Fortuna.... decide.

Uneori, de fapt de cele mai multe ori Zeiţa asta face tot Destinul. Aşa că, NU MAI DA CU FOC în cascada cristalină şi cu alge...de pe fund: vezi că nu stingi. N-ai putea să mângâi? :))
Acum, "ți-ai scrie gândurile pe clădirile orașului, doar ca să ai parte de atenție. Pentru că te crezi specialist în orice. Pentru că tu le știi pe toate."
Mă nu ştiu ce-o avea ăsta al tău în cap dar a expune un principiu undeva şi al supune(sau al supune chiar pe el) oprobiului public este o atitudine ok, este o suscitare la dezbatere, la a dezamorsa controverse şi a preanunţa limpezirea, chiar şi prin cuvântul simplu.
Aş scrie cu markerul şi pe nişte fese bine rotunjite numai să văd, să-mi mulţumesc orgoliu, că: bunul-simţ sau buna-voinţă se pot manifesta şi... nu vor putea muri, aşa cum se întrevede destul de clar. Cu toată opoziţia pozitiviştilor de duminica blogăristică.. sau de cartier.
Nimeni nu propovăduieşte Vaca de aur sau Hora dumiriţilor, nici nu-mi doresc, dar, numărul căcănarilor de ambele sexe şi de ambele condiţii sociale ne re-pregătesc Marea Surpriză A unui Grandios Şut în Cur, şi fără orgasme multicolore.:)

Nu accept eu "furnica"??
Eu unul, sunt musca ce bâzâie în cururile cele mai igienizate...şi mai prespălate din teriotriile astea ale daciilor duster.
Să te consider nebună? No. Extrem de dragă. Dar, nu te expui ca să nu te diluezi, să nu te destrami. Precum anunţatele persistentele Elene, by the troia.

Dedicaţie făcută prietenului tău. Sper să-i folosească.Oricine ar fi el.
Dar ştii care este esenţa? Adevărata esenţă? Nu contează numele.

Glorie celor ce pot discerne întru frumuseţe sau iubire. Pupaţi-vă Fortuna şi mai daţi-o şi altora. Că au nevoie. Al-to-ra!

10.12.2011

Familia atomică sau afectivă..


Odinioară familia apăsa asupra noastră precum un corset;
Acum ea aminteşte de acele pânze de cort găurite care lasă aerul să treacă printre ele. Este viziunea cea mai curentă a dezastrului adus de revoluţia individualistă.

Oare nu este uimitor faptul că dezagregarea legăturilor matrimoniale merge mână în mână cu dorinţa crescândă de a "întemeia o familie"?
Inclusiv din partea celor care, în mod tradiţional, erau privaţi de ea, şi anume inclusiv, din partea membrilor minorităţilor?

Ce poate fi mai plăcut decât viaţa comunitară dusă în mod facultativ, cu prilejul sărbătorilor sfinte? Ca şi cum timp de o seară, de o zi, aceste mari adunări familiale, arborescente, şi-ar pune energia şi căldura în serviciu fiecăruia: dispersia sarcinilor afective, uşurări multiple care micşorează povara unui angajament unic.

Familia va fi întotdeauna prea coercitivă pentru nevoia noastră de libertate, şi nu destul de prezentă pentru nevoia noastră de consolare.

Familia actuală vorbeşte numai limba afecţiunii:orice înfruntare este izgonită, orice atitudine rece este denunţată.Prevalează doar fuziunea în care se anihilează personalitatea celor din familie.

Iubirea afişată interzice conflictul, îi cufundă într-un soi de baie primordială, care-i opreşte să se revolte împotriva părinţilor lor ce-şi interzic până şi cea mai mică mustrare..

Pascal Bruckner- Paradoxul iubirii


Iacătă găsii un argument de ce bărbaţii crăp mult mai repede în faţa otrăvitoarelor în aparenţă.:))

"Barbatii au trait mereu intr-un mediu economic cu un grad de risc si incertitudine si... s-au implicat pina la un punct in activitati rutiniere(sic!) in casa. Acesta este privit si ca unul dintre motivele pentru care barbatii mor mult mai repede decit femeile iar in occident acest lucru este mai mult decit vizibil."

Citiţi dacă mai aveţi timp, un interesant punct de vedere al acestui nene numit Adrian Coserean:


03.12.2011

Nimic nu este întâmplător!


Facem copii precum 11 metri. Un arbitru e suveranul iar noi tragem obligaţi la poartă. De fapt, portăriţa şi arbitrul complotează asupra jucătorului, răstimp în care el(nu El) trebuie "să nimerească" poarta şi să facă mulţi bani. Altfel va primi "roşu"! :)

De acum înainte ne alegem progenitura, în loc s-o suportăm: nimic nu-i mai enigmatic decât dorinţa de a avea copii, care este ultima noastră sacralitate.


Copilul nu mai este accidentul hazardului, ci fructul voinţei.

Cuplul decide momentul în care vrea să fie fertil, contracepţia suspendă forţa anonimă a instinctului: Natural este să faci dragoste, să dai viaţă este artificial. O naştere întrutotul programată este o responsabilitate zdrobitoare:vom fi răspunzători până la moarte de cel sau de cea care va veni pe lume!

Facem copii pentru tot felul de motive meschine:
pentru că ne simţim mai siguri, să ne prelungim viaţa prin ei, să reuşim prin ei să facem ceea ce noi am ratat.

Dar îi iubim pentru cele mai bune motive:prin simpla lor existenţă, ei ne dau peste cap proiecţiile noastre narcisiste, ne dejoacă întruna aşteptările.

Minune a celui nou-născut, care se instalează de la început în registrul surprizei:
nu confirmă nimic, deconcertează, întruchipează alteritatea.

Fiecare crezând că lucrează la propria sa fericire, lucrează de fapt la reînnoirea umanităţii.

În această dialectică a intenţiilor particulare şi a scopurilor generale, culmea egoismului este şi culmea altruismului
.

Dar de fapt suntem în plină creaţie de noi forme familiale, trăim angoasa tranziţiei şi nu spaima sfârşitului.

Sexualitate legată de procreaţie ieri, sexualitate deconectată de procreaţie azi " :)))) "
procreaţie detaşată de sexualitate mâine, făcând inutilă intervenţia unor părinţi...
Pascal Bruckner


Aşa că să nu vă mai mire că a-ţi "vrea" sau că simţiţi nevoia să faceţi dragoste cu soţia, amanta sau vecina... doar că v-aţi ciocnit supăraţi fiind, şi vă iese... doar un coit de rutină!
...Sau dimpotrivă revărsare hormonală PURĂ.
Acum, cuvântul "pasional" va fi doar de împrumut sau...... doar în capul preotesei feminine, care este de fapt şi cea care stabileşte: Ce este "pasiune" şi Ce nu, când poate începe sau dacă... sunt îndeplinite întrutotul condiţiile
.

01.12.2011

Ce ar putea să facă românii într-o zi liberă!



...de ziua lor

1- Să se depărteze de stres.

Bărbaţii beau sau vorbesc cu Cine le place.
Femeile fac mâncare sau stau la aceleaşi proaspete tacla-le.
Căsătoriţii, încă se chinuie să iasă din repetabila rutină.
Proaspeţii căsătoriţi/iubiţi se montează din răsputeri să poată să găsesească o ţintă preferată din prea multe, dar prea puţin consistente....
Săracii cotrobăie cu o nonşalanţă demnă de spitalul de nebuni la cutia cu minuni teveu'
Liberii de constrângeri, umblă la deliciile interzise hedonist-bahice..
Pesimiştii încearcă să-şi pipăie tolbele universale pentru a mai găsi ceva.
Optimiştii: ăştia au învăţat mult prea bine să se mintă singuri şi dintr-o multitudine de variante personale reuşesc să-şi dea refresh-ul dorit.:)

Trebuie să recunoaştem că de 1Decembrie ura/pasionaţii urii mai scad ceva din simţăminte, din intensitatea cu care tratează ce nu le este familial/r

2 -Să iubească.
Norocoşii destinului îşi pot jubila orgasmele în linişte, nu însă fără o mică grijă de a fi ciupiţi de Ceilalţi.
Amicii hazardului, se bucură de inocenţa cultivată atât de tainic şi de beneficiile bunei(minunăţii)-dispoziţii a partenerului.

3 -Să iasă din oraş.
Există oameni care "populează"pendulând mai mult sau mai puţin(întâmplător) toate categoriile mai sus menţionate, şi se bucură de aerul proaspăt al altcevaului.

Şi ar mai exista a 4-a categorie "mâncătorii de mici şi bere" , pentru care totul este otova: burtăgraşii sau futăcioşii...de timp preţios.


La drept vorbind dansând pe la nunţi sau la festivităţi "Hai să dăm mână cu mână", ei sunt aceia care parazitează fiiinţa asta oropsită...şi mai nou ipocrită dar fără ieşire.
Aşa e, şi românii gândeşte!
De la munca brăţară de aur la şmecheria bine făcută.
Poate reuşim să nu mai simulăm, măcar în timpul ales de NOi liber. Dar şi aici... cu cine poţi să faci...asta! Vă urez sau ne urez: Noroc Bun!

Deşteaptă-te! Că te odihneşti prea mult. Chiar mai mult decât vrei.

Hey...hey....

27.11.2011

Te iubesc... Iancule




..pentru ceea ce eşti.

...pentru ceea ce nu vrei să devii.

...pentru profunzimea transmisă, a umilinţei în faţa soartei.

...pentru durerea anticipată, călcând peste ea cu Dumnezeul tău Iubire.

...pentru acea jumătate de educaţie primită zi de zi(în sec21!?) ....atât de minunată!

...pentru "şmecheria" ta divină, de a te strecura neatinsă printre atâţia PROMIŞI.

...pentru discernământul ciudat de lucid(!?)căruia te închini cu umilinţă atomică: cuvinte versus feeling.

...pentru că te-ai retras atunci când nu a mai fost Iubire.

...pentru că eşti atât de mică , încrezătoare şi credulă, în cazul misterului fiinţei.

...pentru că din maculatura-creativă a Lumii ai extras esenţele,

...pentru că poţi conştientiza iminentul pericol, "FIRESCUL" sau instalarea lui şi spui:

"Viaţa mea e strâmbă în mintea mea"

...pentru că reuşeşti să-mi transmiţi o igienă mentală mai eficientă...decât a mea care dă semne de hodorogeală pare-se... :)

...pentru harul cu care ai fost înzestrată la momentul concepţiei.

...pentru că mă iubeşti cu toată fiinţa ta & dualitatea ta...MINTEA şi INIMA:
"Iti incalci sinele? Acel dual nemarginit din tine? joker fiind iti implinesti...menirea fara sa uiti de inima ta adevarata"
???????
Nu ştiu ce să fac, să plâng? sau să râd? sau să fiu trist.... sau cel mai fericit din Lume...?

Pentru că faci iubirea să fie DEMONSTRABILĂ!!!

Pentru că mă faci să mă dau mare şi nu ştiu de ce, când mă ştiu atât de mic.........

Pentru că-mi laşi impresia că Cineva a salvat "ÎNTREBAREA", fiind şi una din postările....
şi durerile mele.

Pentru că ai un talent aparte de a-mi arunca nonşalant concrete echivocuri de care... şi eu pot să fiu ucis:

"Cuvintele au impact mai mare decat o imbratisare? Tu ce simti ca ai putea cuprinde? o suparare sau o înţelepciune"
Desigur trăim în valuri...dar pentru că există oameni frumoşi propun să sărbătorim o dată pe an şi fără să fiu linşat: Ziua Oamenilor Frumoşi!
Oameni care să nu merite... dragoste, cuvinte, palme şi ovaţii, bani sau flori !
Ceeeee ziceeeee......ţi?
Decorporalizaţi miloanelor!!! Vorba înţeleptei din blogo-realitate.
Sau a...... tuturor dependenţilor de reguli.


Draga mea



Şi mai te iubesc pentru că mi-ai făcut una din cele mai sensibile şi fecunde declaraţii de dragoste auzite vreodată:
"B O U L E"


22.11.2011

Dosarele "Luni de fiere": Sclavul iubirii


Sclavul Iubirii?
Sau al lui?
Care... si cum vă împărţiţi!?



Am înţeles. Nimeni nu e sclavul nimănui, ba dimpotrivă fiecare tatonează terenul celuilalt pentru a-i accesa slăbiciunile, a-i le ocroti şi întelege. Bon!
Să fi fost înainte vreme, să fi existat un RESPECT pentru o fiinţă care... realizezi TU-invidid educat fiind...că Ea, recte Celălalt, IUBEŞTE? Întrutotul?
Cine furnizează garanţia? Ce Părinte şi ce Lectură extracurriluară îţi inspiră sau hrăneşte eul pentru ACCEPTARE ŞI SUPUNERE ÎN IUBIRE?
Voi aţi văzut vreuna în ziua de azi? Sau credeţi să fi existat? ...Dincolo de orice inocenţă pervertită, de altfel foarte repede, mai devreme sau mai târziu?

Posibil.
Să revenim, una este dedicatul pentru familie sau pentru copil ori părinte şi alta dedicatul, oferitul trup şi suflet în faţa persoanei ALESE pentru administrarea casei sau iubirii, de ce nu?? Nu? Cădem de acord? Astfel ne răspundem de ce în ţările occidentale numărul concubinajiştilor a explodat!


Si totuşi: Sclavul iubirii...sau al lui?
Unii, de fapt unele, pentru a simplifica ecuaţia asta...imposibilă de simplă?????...se dau din start Lui!
Şi astfel.... reuşesc să iasă de sub chinga întrebării retorice, dar, nicidecum de sub manifestarea IUBIRII(Sic
Celestine!)



Sclavia sau supunerea în faţa regulilor "lumeşti" au depărtat omul de relaţia sa sensibilă cu Iubirea. DE-PĂR-TAT!
Mai concret spus: de tandreţea si atenţia pe care trebuie s-o primească Celălalt DIN FAŢA
TA. Oricât de grobian muşchiulos sau absolvent de Magna cum Laude eşti....sau realizată profesional de te salută tot Parlamentul, tot ai nevoie de IUBIRE. Adicătelea MÂNGÂIAT precum o fac gospodinele... cu pisicile sau alţi iubitori/iubitoare cu câinii de rasă-flocoşi foc. Sic!


Ce este foarte interesant este că omul se plictiseşte f.repede decât crede şi a văzut el pe la vecini şi în filme. Sau... se întâmplă să-i reuşească să întreţină jocul mult timp, şi oricum cu pauze.
Dar, oare câţi pot fi sclavi ai iubirii?
Să te supui plăcerii
atingerii...şi mirosirii în cele mai surprinzatoare ipostaze, şi să recunoşti PLăCEREA UNICĂ a naturii umane...
Şi de cele mai multe ori cerem celuilalt ceea ce am crede că nouă ne face bine, precum de altfel şi că ...ne-ar repara trecute metehne...sau necunoscute minuni stricate/strivite.

Femeile sunt cele care deţin rolul esenţial în...IUBIRE: a Celui care se raportează la plăcerea ei, (a femeii în genere), la consolidarea unei gospodării şi la aportul în educarea copiilor.

A fi Sclavul iubirii este o glumă ridicolă! Femeile sunt primele care ştiu asta...iar, pentru lipsa de consistenţă a dictonului, a realizării lui reciproc plăcut-avantajoase... care oricum animă orice suflet pricăjit de milionar... bărbatul-trebuie să PLĂTEASCĂ: prin muncă, prin diplomaţie...şi eficienţă competiţională! Cealaltă faţă a monedei, ne arată că o bună parte a Evelor se dedau necondiţionat bogăţiei simţurilor bărbaţilor lor. Dar, tot ceea ce duce la eşec şi mă refer la întreţinerea sentimentului voluptăţii nealterat, este tot din vina lui.

Falulsul este acel lift dumnezeiesc spre femeie, care merge cu un unic ulei de

motor: părintesc... educaţional. Şi poate fi oprit la întâmplare de femeie, trebuie doar să vrea.

De ce VIOLENŢA există f.bine în astfel de cazuri?? Orice om sau instituţie??????????
recunoaşte în BĂRBAT pe acela care
trebuie să înfăptuiască, învinovăţind-ul.

Confuzia voită a acestei lumi-cretinoidale persistă: Iubirea nu are absolut nimic în comun cu falusul!?

Pentru asta, trebuie să plătească Bărbatul, dar biciuit de ignoranţa femeii şi în cele din urmă de menţinerea ei în acelaşi rol secundar şi neimportant.

CONCLUZII

Poţi fi sclavul iubirii! Dar necondiţionat! Trebuie să fii tu un "produs"al iubirii, adică să fi avut nişte părinţi conştienţi, cel puţin.
Cele mai multe dintre femei sunt însă sclavul lui, al bărbatului!
De ce?

Pentru că vor de la el TOTUL! Le este mult mai uşor. Aşa se aleg şi cu literatura(proastă)şi cu tradiţiile(obsesiv-plictisitoare)şi cu susţinerea întregii lumi de partea ei! Important e să vrea.

Acum, Bărbaţi.. Ei sunt sclavii iubirii, în condiţiile în care trăiesc într-un Univers feminin: Mamă-Soţie-Fică. Ei SE REGĂSESC CU TOTUL ÎN ELE.
Femeile însă...Nu!!! Doar în copii.
Avem la această tevatură reacţii general valabile, deci previzibile pentru toată lumea:

1-Bărbaţii îşi doresc să le frece "la rece" pentru că se menţin TARI.

2-Femeile ştiu că fără ele ei nu pot exista...de aceea: le vor cere, îi vor păcăli, îi vor întârzia, îi vor tria după cum le dictează nevoile sociale.
.....


Mitul androginului funcţionează foarte bine. Unul fără celălalt nu se poate. Noi am inventat: cât îmi dai ca să fiu cu tine? Şi dacă se poate să mimez că pot fi sclavul iubirii oricând. Tu să îmi dai.


Bărbaţii vor linişte, Femeile vor... ce vor ele ca să fie linişte :)

...Astfel nimeni nu va mai putea fi "Sclavul" Iubirii...că va dispărea obiectul dumnezeirii. Sic!

Iar noi IUBIM CURVA, PROSTITUATA ŞI AMANTA. E Una singură şi vrem să ne bizuim pe ea.
????????????????????????????????
Bărbaţii n-ar avea la ce visa, femeile n-ar mai avea pe cine prosti profi
.
:)
Lumea s-ar stinge curând. De plictiseală.

Cred că pentru melodia asta am făcut postarea. Ar merita-o mai mulţi...dintre noi

19.11.2011

Duminica Iubirii...



I 'm all out of love, I'm so lost without you
I know you were right believing for so long
I 'm all out of love, what am I without you
I can't be too late to say that I was so wrong

I wish I could carry your smile and my heart
For times when my life feels so low
It would make me believe what tomorrow could bring
When today doesn't really know, doesn't really know

Oh, what are you thinking of...
What are you thinking of...
Oh, what are you thinking of..
What are you thinking of...





....And I need you now tonight
And I need you more than ever
And if you'll only hold me tight
We'll be holding on forever





13.11.2011

Melancholya şi geniul lui Lars

Sau întâlnirea dintre Bărbat şi Femeie
...recte dintre Pământ şi O Altă Planetă


Ingredientele capodoperei lui Lars:
Nunta lui Justine...
O femeie frumoasă, dar clasică... de frumoasă
Mirele care o iubeşte... ea simte şi rezonează cum şi cât...vrea.
Lipsa de motivaţie a ei în fata celor prezenţi care îi recunosc frumuseţea
Unul(frate) care îi oferă condiţii optime pt. nunta ei
O relaţie de-fectuoasă cu părinţii
O planetă ascunsă după soare(cum altfel!)care...se pregăteşte să distrugă Terra
Numele ei este Melancholia şi iarăşi Lars sugerează autodistructivitatea femeii
Întâlnirea celor două sexe, a celor două planete neştiute una de cealaltă dar care...au acelaşi aluat.


Ce este iarăşi surprinzător.., pentru a câta oară? ...Asocierea prostiei cu frumuseţea.
Să vedem însă, de ce ar putea fi "proastă"!

1-În primul rând, pt că are o scorpie pe post de mamă şi un gheolban cu cioc cu pretenţie la erudiţie şi sensibilitate pe post de tată. Aşa că, sunt întrunite condiţiile pentru femeia-majoritară...aceea pe care oamenii de la ţară, ştiu f.bine "de unde" vine şi cum poate funcţiona.
?????????

2-Pentru că pe partenerul de viaţă aka Bărbatul, nu-l consideră unul de "al ei", ci mai degrabă un străin. Fie vorba între noi când un bărbat iubeşte o femeie cu siguranţă nu ştie ce face, pentru că...nu-i aşa, faptele pot fi şi ele limitate. Şi nici ea nu poate fi atât de dezinteresată pe cât a auzit.
:)

3-Ignoră invitaţii.
4-Recunoaşte că trebuie "mai mult" dar nu ştie ce, alegând omisiunea: ignorând!
5-Voluntar şi gratuit îşi batjocoreşte partenerul în noaptea Nunţii. Plus că:
6-Are o grămadă de frici pe care le ascunde doar ca să le menţină...în "prostia" ei.
.....


Considerente:
Iertată-mi fie penseta în operaţia dragostei dar consider că pacientul s-a îmbolnăvit...de cauze nereale sau pentru că i S-a urcat la cap, în condiţiile în care nu ştie şi nici nu vrea...să ştie.
???????
Ce e fascinant de-a DREPTUL, e că la petrecerea Ei de nuntă e UNU recte Udo Kear care de câte ori trece prin apropierea ei îşi pune mâna la ochi.
:)))))))))))))

La fel, ea Femeia, recunoaşte: "Doar pe Pământ există viaţă", Ea aducând... Melancholya în contactul cu Pământul(Bărbatul)! Aşa că Mama Natură nu este acolo unde se aşteaptă cei mai mulţi.

Maliţios! dar pertinent: -Ce s-ar putea cânta Almanahe la nunta lor, zi tu, plină de firesc şi inteligenţă emoţională :)) ?
"Strangers in the night"

:)))))
Nu o scăpaţi!
Cine o dansează? Ea şi tatăl ei!
:)

Ieşind din spectrul fantastic al geniu'Lui Von Trier, ce mai găsim prin BLOGOSFERĂ.
:)
Spune domnişoara C .... că Iubirea nu înseamnă Cuplu!?
Nu??
Nuuu..! Iubirea dragi pământeni înseamnă D-zeu iar El iubeşte cifra1. Da....Madmoa' C!??
Este că şi El urăşte...cuvântul2? Cifra2. Zi tu? Cât de mult Face Unu, zi!
Zii...!!!!!
Sau după probabilităţile tale 1 îl iubeşte atât de mult pe 2 astfel încât "dar din dar se face Rai", sau altfel spus se va ştii cine este şefa... sau conducătorul iubirii!
:))
Zi!!!! Zi primă primitoare a Veştilor. Zii!!!!
Avem un alfabet al iubirii, dar, cum NE ARATĂ LARS.., ŞI FIINŢE CARE BOICOTEAZĂ IUBIREA, PRIETENIA ŞI SPECIA!
Mă rog, o ajustează.
:)))

COROLAR
Soarta e prea puternică, PĂRINŢII prea proşti sau ORGOLIILE CARE NE FAC SĂ NE FUTEM, semnul întrebării.
Iacătă doamnelor şi domnilor cum ne lovesc planetele născute(cu indulgenţă)chiar de noi.
Să fie întâmplătoare Melancho-lia Femeii sau a surorilor din film asociate cu realitatea noastră, cea de de toate zilele!?
Laars ştie! ..Voi nu!
:)
...................
"Pot să am o lume întreagă la degetul mic, dar ţie un alt deget...
......tu şi cu mine parcă vorbim 2 limbi străine" Astea sunt doar o parte din versuri.

:))))))
Aşa că dragilor, salvaţi, -vă:
-Credeţi sau cercetaţi?
...Tot niciuna?


„Filosofia este de fapt nostalgie – dorul de a fi pretutindeni acasă"
Novalis

12.11.2011

Două filme ce pot înfrumuseţa şi cel mai interesat suflet



Când Imaginaţia... întrece Iubirea


Sau atunci când Adevărul ia forma Raiului...şi nu fondul, aici pe Pământ.
Măcar schiţat, îl puteţi accesa..

Fie şi-o Iluzie, dar plină!

Ea are darul de a hrăni sau chiar a deschide şi cele mai înghesuite şi îmbâcsite suflete.

Dragi prieteni pentru voi:

Frumuseţea purităţii

http://www.filmepentrusuflet.net/2010/12/frumusetea-puritatii/

şi
Zookeper

Mi se pare fascinant cum comentatorii la astfel de filme...se uită ori în curul actorilor
or în viaţa lor... neputând a îmbina părţile reuşite ale unei asemenea producţii.
Bogată ţară, sărac viitor.
Era să zic sex e:)
O duminică uşoară, dar minunată vă doresc.
Şi să vă re găsiţi resursele..

07.11.2011

Frumuseţea femeilor frumoase nu se susţine



Apologia sau apoplexia întrebărilor:
Posibil răspuns pentru apariţia nenumăratelor farmacii şi bănci



Frumuseţea nu e ofertantă aşa cum pare.
Ea nu-ţi deschide, îţi închide. Are poate cel mult un capriciu.

Întotdeauna o femeie frumoasă ţine privirea în pământ...sau se grăbeşte... la ţintă fixă. Răspunsul e pe undeva surprinzător sau simplist...de simplu: pentru că, nu are libertate.
Ţinta fixă, sau "fixată" este aceea de unde frumuseţea îşi trage seva. Ea are nevoie de susţinere gratuită, are nevoie de bani, de un cadru specific dezvoltării-frumuseţii, nu inteligenţei, nu empatiei autenitce ori creativităţii... şi nicidecum dezvoltării sau menţinerii spiritului civic. Şi atunci la ce e bună frumuseţea femeilor?

Dacă ele însele nu pot fi recunoscătoare atributelor dumnezeiesc-binecuvântotoare? ...Decât pentru a răspunde cererilor tuturor genurilor aparenţelor?
În afara privilegiilor Hoţilor de frumuseţe...care îşi acordă dreptul legitim de a le poseda şi a le rândui/întreţine după bunul plac? Profitând că pot alege fără prea mare efort... păstrând totodată foarte bine aparenţele şi miracolele sărăcind misterul? Şi asta în defavoarea lor??

Altfel cum ar mai putea să fie triste femeile frumoase?
Colivia se păstrează cu ajutorul bisericii şi legii nescrise matrimoniale, copii născuţi, conferind pojghiţa subţire a unei bucuirii mult prea limitate pentru manifestarea deplină a autonomiei unui suflet socialmente liber!?
Să fie igoranţa şi ipocrizia de zi cu zi reţeta de succes a trecerii suave prin această viaţă?
Ori privilegiile privitorilor de orice fel, cunatumul optim sufletesc necesar al propriei existenţe?
Să fie recunoaşterea profesională îndeajuns de morală pentru sustragerea perseverentă de la cele mai simple şi fireşti întrebări... ale unei zile senine şi repetabile?

De ce frumuseţea unei femei nu poate fi susţinută?

Deoarece este aprioric...Obiectul Iubirii. Al unei Cerinţe fundamentale(?) care, nu poate fi îndeplinită, iar recunoaşterea ei în acest caz aduce durerea: difuză! Iată care este statul sau statutul condamnabilei măritatei(?)sau nu...al femeii frumoase. Cum este să fii oportună într-un sens, iar tu să fii obligată să fii mântuitoare(pentru oricine)?
Iată ce copleşeşte! O pălărie atât de perfectă astfel încât ea devine non-sens pentru ambi angrenaţi.
Iată de ce nu poate efectiv intra în viaţa socială!
Iată de ce nu are pregătirea necesară. Lăsată să emane emoţii, miracole şi senzaţii. Imaturitatea unei societăţi pierdute o forţează să rămână aşa. Doar atât!
Spre satisfacţia ei şi a celorlalţi din
jur! Dar satisfacţia sau capriciul nu este totuna cu libertatea sau mulţumirea de sine. Decât dacă o parcelezi şi Îi OFERI CE-ŢI CERE!!!
De aici şi mulţumirea imberbă şi de prost gust uneori, cu ceea ce are!

Ea rămâne blocată în predispunerea iubirii, şi bineînţeles cu dispreţ faţă de falus! Curios-maliţios spus...dar societatea asta după 2000 de ani nu este pregătită pentru
"odihna cărnii", ea trebuie să plătească şi împotriva firii ei pentru liniştea...în cele din urmă, a sufletului. Provocarea şi competiţia sunt termeni care mai mult incită nişte jumătăţi de spirite decât să poată face să GÂNDESCĂ.
Femeile frumoase sunt făcute pentru a fi "date", deşi în aparenţă conferă doar bucuria de a fi "luate". Satisfacţia la unison trăită... ca ea este Mama Natură face mai mult victime... decât să ajute la consolidarea speciei, iar faptul că Statul, Biserica şi legile îi conferă senzaţia de supremaţie, nu fac decât să-i dea forţe limitate generatoare de mari frustrări, în perspectivă.
O simte foarte bine la angajări, la concursuri, în rolul de mamă samd.
Faptul că DECIDE cine stă sau nu în apropierea ei este acelaşi lucru, asta în pofida numeroaselor avantaje unu contra unu, însă doar atât, şi ea simte asta.
Nu are autoritate, şi nu luăm în calcul deloc funcţiile de manageri sau patron. Deloc. Părinţii aproape că au stigmatizat-o în "rolul" ei de a da "din gură" sau "coate".
Secundaritatea, neesenţialul dor al naibii de tare...dincolo de orice nivel de
perspicacitate sau la prima vedere de originalitate. În celălalt rol al ei, de seducătoare ştie că bucuria este de scurt moment. Iacă-tă!

Faptul că aşeză lucrurile pe făgaşul lor firesc a devenit superfluu.

Participă la construirea şi dezvoltarea Omului...dar părinţii încă se mulţumesc să o menţină afectuoasă, ca să mângâie acţiunea, dar, doar atât: dincolo de orice pedagogie...
Să revin acum. Iată de ce frumuseţea nu îţi deschide, ci închide: sutele de piste pe care... Viaţa, ţi le oferă cu generozitatea aidoma unui uunuc. A unuia însă de multe ori atotştiitor.
Urătele nu au privilegiul ăsta, ele rămân măcinate de aceleaşi nenumărate dezamăgiri, în speţă de DECIZIILE MAJORITARILOR: Sex Appeal-la vedere!! Angajare imediată-în orice! Dorinţa să plutească, Ea!

Aşadar, nu poţi să primeşti moştenire plantaţii de canabis pentru bucuria altora!!! Iar tu Frumuseţea să te bucuri că eşti proprietarul terenului viitor deposedat! Actual traficant! :)

În altă ordine de idei Femeia frumoasă este păstrătoarea valorilor masculine dobândite. Ea nu vede mai mult. I s-a dat construcţia şi creaţia... Lui. Păcatul este însă mulţumirea sau răzbunarea!

EA NU VEDE. EA ESTE ORBUL CARE ACŢIONEAZĂ.
PESTE BĂRBAT DAR ÎMPOTRIVA EI.
Morala?
...din somnul cel de moaarte...prin care na na nana...ştiţi şi voi!:)
Ea este precum un fotbalist în relaţia cu fanii! Trebuie să-şi manifeste "talentul" detaliat decolteiat:) În rest, pe nimeni nu interesează ce mânâncă sau cât doarme.
Ei o aşteaptă să devină disponibilă:pentru ei. Strategiile sau minciunile frumoase
trec însă prin impas.

Vivat aparenţele şi momelile! Să arate însă foarte bine şi scumpe.., altfel nu ne am mai putea manifesta sau respira, cine ştie!
...
Vă aştept cu întrebări sau alte paradigme.

06.11.2011

MORE THAN LOVE...


Oriunde v-aţi afla Steve Lukather, Mike Porcaro, Simon Phillips, Josep Whilliams, David Paich...vă iubesc

Mai presus de noi...de îngeri...de iubire. Enjoy Robbie... You deserve

...more than feelings

...more than words

30.10.2011

Societatea noastră cea latentă


Aşteptarea...ca o boală sau lupta nevăzută cu E-urile vieţii
Însufleţirea noastră cea de toate zilele, cancerigenă.
..


Ne luptăm cu răul, ne luptăm cu binele, ne luptăm cu aparenţele, ne luptăm cu regulile.

Luăm de-a gata cuvintele, primim cu entuziasm sentimentele, acceptăm necondiţionat complimentele...

Aşteptăm pe ascuns plăcerile, aşteptăm foarte siguri avantajele şi aşteptăm neîncetat manifestările altora:pentru nevoi oferim, pentru diverse temeri ne închidem mintea şi sufletul cu un simplu click.


Simulăm, disimulăm, provocăm şi lăsăm totul să curgă....

De ce?

Pentru că fiecare ştim ce vrem, tocmai pentru că nu ştim şi nu putem să aflăm.

INIMA e moartă tocmai pentru că acţionează făţiş... exersată poate de sute de ori în faţa socialului, a insului constrâns.
De la El aşteptăm ucigând încet...dar sigur frumuseţea, creaţia, construcţia implicit DRAGOSTEA.

Nu am fost instruiţi în faţa Cifrei 2 sau în faţa Iubirii a ceea ce înseamnă respect.

Respectul reprezintă în faţa fiecăruia o biblie sau o minune căreia trebuie să te închini doar făcând ceea ce fac alţii. Iată prostia... Iată entropia! (Norocoşilor-de-moment)

Mai departe: Credem şi ne încredem orbeşte în muncă şi responsabilităţi.

Aşa că:
Iată adevărata faţă a acestei Societăţi bolnăvicioase cu indivizi sexy, cultivaţi, inteligenţi şi oneşti, unde ghilimelele nu-şi au rostul!
Doar aparenţele trebuiesc hrănite pentru a ne menţine la aşa zisa linie de plutire a existenţei de zi cu zi.

Trăiască creditele şi băncile şi cei ce "pot da"orice, pentru satisfacţia tuturor mecanismelor formate şi respectate cu sânge. Acolo unde, sângele reprezintă dispreţul, ura şi lehamitea continuă.
....Şi mai ales "educatorii" cei ce învaţă a fi ascunse foarte bine pe premisa prostului gust a ivirii Speranţei!


18.10.2011

Câţi oare...?

dintre noi nu au fost sau sunt nişte actori grăbiţi?


Câţi nu vor să-şi joace rolul învăţat?

Acum, depinde cine vrea pe scenă... şi cine în culise.

Mie unul mi se pare mai interesant să stau în culise şi să ies pe scenă numai atunci când ROLUL am cu cine a-l interpreta. Şi iar:

Reuşeşti să "joci" cu adevărat numai atunci când ai învăţat Lecţia în Iubire:
creşterea, descreşterea, acceptarea, înţelegerea mecanismelor... sau iertarea.

Dar un actor? El vrea să joace cu tot dinadinsul... Are pentru cine, are şi de ce. Foarte bine aş răspunde, însă, eşti pregătit dragule actor şi pentru preţ?
Pentru acela pe care nu-l vezi şi nici nu ai fost instruit sau învăţat?

Asumăţi-l! Ia-L, acceptă-L!
Bine, acum orice bipedist se mulţumeşte cu Clipa! Ce să zic...La mai mare.
:)


Iubirea,nu se joacă,se simte şi se construieşte.Dincolo de condiţii şi orice tip de pre/dispoziţii.

Ce argument?

14.10.2011

Giurgiu-Urbea imbecilităţii sau a mediocrităţii absolute!?




Deşi pare şi sună dur, o asemena caracterizare dincolo de percepţia oricărui individ giurgiuvean sau nu, este foarte adevărată! Chiar dacă muulţi cochetează atât de seducător cu subiectivul încât cred că şi alţii... pot fi la fel. Fals.

Giurgiu
: o comunitate de surzi şi muţi! Un loc foarte periculos!
???
Aşa ne-au văzut personalităţile mediatice naţionale în urma multitudinilor de evenimente, într-unul singur(nefiind nevoie de mai mult) din ultima vreme şi care...întâmplări s-au putut contabiliza cu ochiul liber, chiar şi cu unul neavizat..

La Giurgiu, MEDIOCRITATEA aşa cum e ea cunoscută în economia poporului ăsta, este la ea acasă. Cele două curve, Serviciile militare poliţieneşti şi de graniţă cu
cele oficiale ale Primăriei şi CJ, se înţeleg din instinct pentru a duce la îndeplinire "planul"diabolic al pierzaniei.
Din astea două au ieşit numai copii bastarzi... şi continuă să iasă!1! Fără ca vreo singură... MINTE să poată "dori", să poată "ridica"ori să construiască ceva pentru comunitatea de care aparţin.

RUŞINE!

Oamenii, cu copii cu tot îşi trimit "delegaţii" spre capitală sau spre alte zări sănătoase cât de cât economic. Aici a rămas TĂTUCUL-ILIESCU, care şi-a creat un cadru perfect intact şi intangibil, selectându-şi în amănunt oamenii, pentru... a-şi creea o echipă care să nu permită efectiv vreun sprijin străin din afară!
Da aţi înţeles bine: Involuntar!


Aşadar nema investitori, nema oamenii valoroşi şi un Nu-Categoric oricăror idei novatoare ce ar veni să susţină vreun proiect sau vreo investiţie profitabilă pentru tinerii comunităţii, pentru cei ce ar lua în calcul stabilirea liniştită într-o urbe, care, ar conferi un minim de decenţă socială şi culturală.


Lehamitea este instalată de mai multă vreme la Giurgiu iar oamenii gândesc şi iubesc(respectă) în consecinţă. Toţi aşteaptă rudele din străinătate, copiii din Bucureşti sau părinţii de la ţară să-i poată susţină.

Ăsta e giurgiuveanul un arhi-suficient de condiţia oferită de autorităţile locale. Mai grav e că nimeni nu poate lua atitudine în vreun fel: atât de mult s-a cultivat de către autorităţile locale şi judeţene sau rudele acestora IGNORANŢA ŞI RESEMNAREA!


Ca această mămăligă să explodeze a trebuit ca nişte Căcaţi-cu-Ochi să linşeze un copil american! Semn că ,indolenţa crasă&ignoranţa au atins cote alarmante d.p.d.v. al civilizaţiei, minime. La limită cu sălbăticia, prostia şi inconştienţa!


Paharul s-a vărsat şi a lăsat să se vadă ce le curg prin vene tinerilor de aici: o otravă care, se scurge de la înaintaşii, de la părinţii lor.
..de la aşteptările acestora.

A te face frate cu dracul...să-ţi vezi sacii în căruţă nu este o atitudine care lasă să se întrevadă o sănătate sau o siguranţă cât de cât mintal-familială SAU o conştiinţă cât de cât acceptabilă...pentru tine-bă: mulţumitoare! Zevzeci cu faţă umană.

Ce e drept este că atitudinea-girgiuvenească, a transpărut zilele acestea priin toţi porii. Comentatori politici, analişti de marcă şi-au pus mâinile în cap la propriu şi la figurat când au văzut sau au auzit: cum se pot comporta instituţiile statului şi reprezentanţii lor de la Giurgiu!
Am ajuns de râsul Lumii! Exact unde ne-a dus conducătorul stimat. Pentru pavele şi băncuţe.Scopul adevărat a ieşit în sfârşit. Mâncătorii de mici şi urmaşi au fost devoalaţi!


Cum să laşi unul siluit!!! cu orele să stea ca prostu'????

Cum să linşezi un sportiv american ce vine să apere culorile oraşului în care tu ori vegetezi ori o inseminezi pe una descărcându-te pe o alta?

Cum tu ditamai Spitalul să-l tratezi pe ăla ca pe un drojdier de'franţescu sau buligea?

Cum să simulezi compasiunea când anii întregi ai dispreţuit tot ce ţi-e străin de aceste locuri? Bă!!!!!!

Cum să nu L cunoşti pe Butoane când însuşi numele şi apelativul-dorit trădează atitudinea predilectă A ORICĂRUI CETĂŢEAN GIURGIUVEAN?
??????????

Asta este o consecinţă firească a tuturor firelor, a oricăror evenimente petrecute aici în ultimi 50 de ani. Ne mai trebuiesc încă o sută de ani să ne adunăm, să vorbim ce ar fi bine şi ce ar fi frumos să clădim pentru copii noştrii.


Restul?
Imbecili, retrograzi, crescători de animale şi bipezi.

Condamn ipocrizia, indolenţa, ignoranţa şi prostia tuturor conducătorilor de instituţii giurgiuvene şi pe părinţi. Ei văd aceeaşi continuare a lucrurilor.
Iacă-tă,
blestemul v-a ajuns. Chiar dacă n-o să vă deştepte că n-are de ce, v-a arătat: Cine şi Cum sunteţi: Aleluia sau Amin! Alegeţi
..






:)

09.10.2011

Duminica Iubirii...


"Prefer femeile pentru că au asupra primilor avantajul de a fi mai dezechilibrate, deci mai complicate, mai perspicace şi mai cinice, fără să mai vorbesc de acea superioritate misterioasă care îi conferă o sclavie milenară"
Emil Cioran



"În general o femeie părăseşte un bărbat pentru alt bărbat, în timp ce un bărbat părăseşte o femeie din cauza ei":)

07.10.2011

Cele două greşeli mirifice: adulterul & prostituţia




Cum să poţi contracara adulterul?
Sau prostituţia?



Dacă la prima nu putem nega "trambulina" pentru sărit gardul, la cea de-a doua nu putem anihila Misterul, el îşi trage seva din "blocarea în căsătorie"


Şi să începem cu Adulterul.
Cum să poţi sta cu mâinile încrucişate când ştii că atâtea mii de suflete stau încătuşate şi obligate culmea! ca naturaleţe ori pornire interioară sau datornică, ca ... fiecare să-şi iubească partenerul, până la sfârşitul contractului?

Iată de ce s-a strecurat ca şi soluţie "căsătoria din dragoste"(?)
Când ea, e mai repede o "poluţie" recte o substanţă care deversează în urma unei fireşti depresurizări, decât o unire responsabilă şi sinceră între sensibilităţi şi slăbiciuni.



Câţi dintre voi nu cunosc oare avantajele unanime ale adulterului...şi recunoscute pe alocuri, a acelora care aleg statutul de ori ori: ori mulţumit şi împrospătat, ori dezamăgit şi salvat!




Acum, cum să poţi nega sau anihila Prostituţia...
Când ştii că un El, întotdeauna va vrea mai mult, şi pentru că cea de lângă tine în speţă mai orice femeie, îl va "încadra" sau "conduce" pentru o anume normă-de iubit ori pentru momente de pură naturaleţe şi de manifestare a plăcerii?
Astea, plăcerile, au şi ele dramatismul lor şi un anume timp cronometrat în funcţie de dispoziţie sau merit, şi de la care, sistemul bine pus la punct de-stat al femeii, nu poate fi dislocat astfel încât să se poată iniţia o altă ordine a simţirii în doi.


Altfel spus o "dragă" va ŞTII cu siguranţă că: îi dă ori prea puţin, ori când vrea el sau când îl apucă pandaliile...alea NEEXPLICITATE. Şi asta e valabil pentru aproape un întreg mapamondul, sau mă rog, unde nu e, se încearcă evitarea. Deci...? E totuna!




Aşa că dragilor...fără echivoc durerii existenţei fenomenului-Prostituţiei, i se opune doar o vorbărie care are menirea de a se înţelege(???) ori că nu e moral ori că nu e cuvincios! Iar aici, ştim cu toţii: i se mai spune interlocutorului că "nu este în ordine".
Fireşte aici vorbim de o ordine prestabilită în care mai departe de statutul de jetoane ÎNCĂ ne este foarte greu să trecem. Important e să "ne dăm" sau să "ne impunem", şi asta arată o SĂRĂCIE. Da, firesc devenind astăzi... să nu aibe cine să ne-o arate!



Mică dar consistentă concluziune:
Cum să stai într-o căsnicie foarte serios şi să te ocupi de lecţii cu copiii şi de umplerea burţii şi organelor, când ştii că adulterul feat prostituţia, au milioane de adepţi? O grămadă de profitori şi buni samariteni?
Cum să nu te oftici când ai auzit de "căsătoria din dragoste" iar tu... săracul, şmecher, responsabil sau simplu şi plătitor de orice.., ştii doar de un coit de rutină care în prealabil s-a numit "pasiune"? Dar, nu ştii cum a dispărut! Şi de ce te-ai chinui s-o întreţii dacă ai numai piedici sau partenerul nu dă semne de importanţă inteligibilă ori naturală, de la mama de acasă?



Mic corolar
Putem şti sau învăţa orice, ne e imposibil să cuplăm munca şi plăcerea. Dar libertatea cu iubirea? Lubricitatea le-a venit de hac. E de nestăvilit şi de neînţeles!
Suntem mici şi gălăgioşi. Ne vrem drepturile ulterior peste celălalt. Asta la adăpostul ignoranţei şi a muncii concomitent. Şi mai credem că este totul în viaţa asta.
Ne aruncăm fără colac să iubim copiii şi animalele, de preferinţă mici, pentru a scăpa de dezideratul ca o ghilotină: Căsătorit-din dragoste!
Bond. Gheorghe Bond.

Pentru Gavroche şi Cosette




06.10.2011

Ceva-ul nedefinit sau Dumnezeu...

Există la aceste două specii distincte ale lui Dumnezeu, un Ceva anume, un Ceva ce face să vibreze toată fiinţa din rărunchi. Nu o vezi, dar o simţi pentru o clipă. Nu ştii când apare, nu ştii când dispare, e ceva între zâmbet şi atingere.
Există un Ceva care dincolo de ridicat şi coborât îţi arată calea spre nemurire şi izbăvire. Cred, este Încrederea, care are capacitatea să te înfrumuseţeze de aşa fel încât chiar crezi că o poţi realiza.

Acum, mântuirea chiar dacă în realitate e un termen ce vine să-ţi propulseze doar câteva idei şi sentimente, provocându-ţi prea multe nebuloase pe care de fel te mulţumeşti să le simplifici, ea, mântuirea...te poate preschimba în acel Ceva hrănit de nici unde, cu speranţă şi credinţă şi pe care... nicicând nu te-ai gândit că poţi ajunge!


Există uneori în viaţă Miracolul! Pe bune! Acesta are darul şi capacitatea reală, RE-A-LĂ de a surclasa IMPRESIA!
????????????? (Aminte impresioniştilor şi visătoarelor!)
Şi anume acela ce ţi se arată şoptându-ţi: -Nu te vei mai uita, nu vei mai pierde timpul cu atenţia, ştii?
-La podoabe, la ce mănânci, cât te încadrezi, cât surprinzi sau cât enervezi norma sau normalul.


Şi iarăşi, există uneori CEVA-ul care îţi şopteşte:-Vrei să scăpăm de banalul şi previzibilul cotidian?
-Uite, eu îţi dau o porţie de ÎNŢELEPCIUNE, vrei? Văd eu că ai o farfurie întreagă, nu ştiu cu ce e... dar are un gust... de merge la inimă, uns.
Mai Există uneori în viaţă o asemena dispoziţie astfel încât ea îţi aduce doar senin, frumuseţe, încredere şi speranţă, şi astea nu clădite pe iluzie. Culmea!!!
Ce te faci însă când constaţi că a fost un simulacru, o simulare? Ca la bac!
Oamenii cred că merg, cu aşa ceva. Să ajute simularea la întregire, să ajute simulacrul la adunare, la întregire, la percepţie şi nu la deraieri mici şi/sau convenabile?


Acel "Ceva"mie mi-a intrat în fiinţă cu o mângâiere şi o îmbrăţişare dumnezeiesc-extraterestră, iar în timp am constatat, cu neuronii mei mei nervoşi şi frăgeziţi că?...cu aceste jumătăţi de "credinţe" nu mă împac. Nu le cred.



Da.Mă doare.Dar doare acel CEVA ce nu îl văd, Nu ştiu ce E!
Habar n-AM. Nu e dragoste, nu mă iluzionez, este acel Ceva ce nu că îţi apropie nemurirea, nici nu îţi confirmă că eşti viu. Nu îţi arată nici măcar Miracolul, dar, îţi lipeşte totalmente DUMNEZEUL pe care cred oricine îl caută, fără a-l dori sau chema..
Este acel Ceva-ca-superlativ care VEDE iertarea, VEDE bucuria, VEDE inocenţa şi înţelege acest mecanism al vieţii pe pământ...pentru că: nu-l poţi ignora.
Chiar dacă "inima"nu o vezi sau cu durerile te înveţi, dar eşti obligat de Dumnezeu(sfinţii părinţi)să-ţi vrei ŢIE binele:de la tine el porneşte, şi nu invers dezamăgiţi ai pământului!




Există lucruri frumoase sau superlative într-adevăr, dar Cine ni le udă? Cine ni le întreţin? Cine le vede?? Cine... le mângâie ca să crească? Cine şi de ce iubeşte?
IATĂ ÎNTREBAREA.

Muzica: Ion Cristinoiu Text: Roxana Popescu- Îngerul sau nemuritoarea Mihaela Runceanu

Ce noroc avem. Ne plac răspunsurile

Căutati pe acest blog