Nu mi-e teamă să lupt ca să fiu văzut.
Masca nu-i pentru tine, ci pentru a-i proteja pe cei apropiați ție. (Christian Bale)

24.04.2010

Platformele Pre-Imbecilizării

Săturaţi de bancuri, bârfe la orice masă, uşă sau gard şi alte asemenea neaşteptate oportunităţi de întâlnire cu misterul, mulţi dintre românaşii noştrii s-au hotărît dintro lehamite generalizată să-şi facă blog, twitter si/sau facebook.
baietas.jpg
Neputinţa mess-ului,a telefonului mobil, a ieşit la suprafaţă! Cuvintele necesare interlocutorului nostru(drag de cele mai multe ori)s-au dovedit a fi de prisos! Şi am zis nu! Nu ne oferă liniştea şi provocarea de care avem dar şi simţim nevoia. Cum să existăm la parametrii aşteptaţi dar şi doriţi de noi...
Am plâns, am vorbit, am impus, am cântat, am dat telefon, am transmis, ne-am făcut twitter si facebook, iar în cele din urmă ne-am oprit la blog. Întregul Cor al sufletelor copiate, căpiate sau confuze de atâta căutare mocnită a propriului adevăr, încearcă o nouă regrupare. Ultima, crede pesimistul, încă una optimistul. E cert nu ne mai încapem în propria piele, în era comunicaţiilor multiple. Românul guraliv şi frustrat de dispariţia scenei publice, a oricărui mijloc public de manifestare, încearcă să se facă auzit, luat în seamă!
Adio tradiţiilor de bază! Nu se mai poate trăi pur şi simplu!
Orgolioşii, vanitoşii, frustraţii de nevoi multiple sau de frumuseţe, pseudo-amanţii vor să fie neapărat localizaţi şi valorizaţi. Cei mai vânaţi şi cei mai interesanţi! In România nu se poate trăi decât VIP. Vânat, Interesant şi Prost. Pentru cel mai important devine să nu îţi dai seama sau să nu recunoşti.
Până la urmă... nu este nimic nelalocul lui aici şi de asemenea, nu că nu ar fi firesc să îţi doresti să fii urmărit, citit şi să fii un izvor principal de noi şi proaspete informaţii despre spaţiul local ori naţional... Păcatul parcă mai grosier este însă acelaşi, al suprasaturării, al încărcării Turnului Babel.
Impresionându-ţi (?!)semenii, ajutându-i cu ce este corect, nu înseamnă că-i îndrumi către cele lipseşte cu adevărat. Simpla informare cu căcaturi politice şi sociale(cu sau fără foto)nu foloseşte decât nevoii banalizate, bagatelizate, NErespectate din ce în ce...şi pe bună dreptate! O informaţie este în spaţiul virtual precum un peşte întrun ocean. Originalitatea fără un pic de har nu-şi atinge ţinta. Dintrun prost să te transformi într-unul mai prost, manipulat-sistemizat. Iar un banal informator pentru prieten(coleg) sau duşman... cade uşor deşănţat sau în orice caz sigur cu iz viciat, asta numai daca ne gîndim care e moda si trend-ul pe meleagurile noastre.
Vizavi de partea de divertisment(autor-cititor) găleţile de ţâţe sau Huedinul, nu bucură pe nimeni mai mult de 10 minute fiecare, aşa că dincolo de cărţile tehnice, de informatorii oficiali sau sentimentali, rolul twitter-ului al facebook-ului sau al blogului, a devenit unul important. Dar în Ce?
Sunt idealişti (cu o cantitate acceptabilă de iluzii la ei) cei care spun că viaţa constă în detalii sau în lucrurile mici, pentru că de-busolarea are aici o funcţie pe care cei mai mulţi o minimalizează manipulând la greu, cinstit vorbind sau corect mă rog. Aşa că vor merita să fie zgâlţâiţi. De ce să creeze Contra-Sens.
PS Scrieţi scrieţi, malahia ei de viaţă, însă nu pierdeţi emoţia, de a trăi! Fricoşilor. Contra-amanţilor ce sunteţi.

08.04.2010

Căutati pe acest blog