Nu mi-e teamă să lupt ca să fiu văzut.
Masca nu-i pentru tine, ci pentru a-i proteja pe cei apropiați ție. (Christian Bale)

28.12.2011

Inocenţa conservării!


Iubirea are de cele mai multe ori un inconfundabil parfum de... "poveste fără sfârşit".

Visul este Muzica! De fapt mâna dreaptă a divinităţii ce traversează întotdeauna acele bariere neaşteptate şi acele spirite înălţate la rang de eternitate.


      Frumuseţea impermeabilităţii...


13 comentarii:

  1. La multi ani!
    Iti doresc numai bine.

    RăspundețiȘtergere
  2. :)
    Îmi place cântecul!
    Mulţumesc că mi l-ai reamintit.
    Se brodeşte, căci am visat tare frumos acum fo' 2 zile. Se făcea că eram din nou în "povestea mea", alături de personajul prea-iubit.
    Off, Jokerino, dacă ai şti cât de mult îmi vreau visele înapoi!

    RăspundețiȘtergere
  3. Iris.
    Visele ţi le iei înapoi numai dacă ştii să fii TU!
    Să revii cu toate feelingurile la un standard cunoscut numai de tine.
    În viaţă trebuie să ştii cu adevărat care este
    OPTIMUL:în iubire. O misiune pe cât de nobilă pe atât de grea. De aceea reuşesc foarte puţini. Plus de asta iubirea nu are nimic de a face cu "exclusi vitatea".
    Too much love will kill you.

    RăspundețiȘtergere
  4. Jokerino,
    şi tu? Adică, şi tu faci astfel de aprecieri care sunt doar idei de-a gata?
    Iubirea dă viaţă! Minciuna, înşelăciunea şi hoţia sunt cele care ucid.
    Şi, ce are a face iubirea cu umblatul din floare-n-floare?
    Exclusivitatea e de dată de iubire. Ea ţine de liberul arbitru al fiecăruia. E fără legătură cu un sistem de valori morale, fie ele impuse sau autoimpuse.
    Înţelegi tu că atunci când iubeşti, te rezervi exclusiv celui iubit pentru că aşa simţi? Şi că nici popa, nici părinţii, nici prietenii - nimeni nu are dreptul să-ţi ceară sau pretindă să faci altfel decât simţi.

    Să fiu eu, dap. Acum sunt doar o carcasă. Şi chiar şi pe ea o urăsc.

    RăspundețiȘtergere
  5. :)
    A doua afirmaţie are la bază un principiu:stabil.
    Prima nu constă în "idei"şi nici "de-a gata":)
    ci este un întreg UNIVERS:în mişcare.
    El portă numele de "iubire". O ai sau nu o ai!:)
    Simplu!
    Iar cu.."te rezervi"e o întreagă tevatură.
    Nu poţi fi liniar o viaţă întreagă!
    Ştii tu sau altcineva cine este:Alesul?
    :)
    ....
    Putem croşeta mult pe astfel de concept.
    Cel mai tare, CEL MAI STRONG...mi se pare un enunţ al lui P. Brukner în "Paradoxul iubirii"
    şi zice aşa:):
    (de fapt doar o parte a Adevărului-universal-permutabil)
    "Astăzi a face dragoste înseamnă a începe războiul tuturor împotriva tuturor. Ideea că bucuria se naşte din şocul epidermelor a căzut. Sexul numai este o activitate, ci este o bâtă cu care îi dobori pe ceilalţi"
    :)))
    ...
    Simplu!
    Nu în toate cazurile.
    :)

    Aşadar, o parte a adevărului ne aparţine, alta? Nu! Ne scapă. Nu poţi cere unui CELUILALT mai mult decât poate duce!Plus de asta el întotdeauna va simţii pe pielea lui schimbările CARE? îl afectează!
    De aceea se acreditează ideea "Alesului"

    RăspundețiȘtergere
  6. Observ că din nou ne-am pierdut punctele de tangenţă pe care le aveam la acest subiect. Devine certitudine faptul că noi doi vorbim din perspectiva propriilor noastre experienţe, iar ele diferă la modul clar şi substanţial.

    Îmi zici de iubire, că o ai sau nu o ai.
    Păi, am avut-o, dar mi s-a extirpat printr-o manevră criminal de brutală, dintr-un motiv meschin.
    Adică, am simţit la modul propriu cum o energie care venea din exterior mi-a lovit acea "glandă" (cum ii spui tu) care-mi permitea să iubesc. A tăiat nu numai legătura cu persoana de care s-a dorit să fiu despărţită ci a defectat mecanismul cu totul.
    Ceea ce mă isterizează pe mine, este prostia celui care a făcut asta. Pentru că, dacă mi-ar fi explicat cu frumosul ce vrea şi de ce vrea să..., poate că ar fi obţinut cooperarea mea la atingerea scopului iar violenţa ar fi fost exclusă. Astfel, rămâneam şi eu "întreagă" şi lucrurile căpătau o rezolvare.

    Unde-i, frate, liniaritate?! De parcă, o relaţie poate fi liniară, în condiţiile in care partenerii, oamenii fiind, sunt ei înşişi într-o continuă metamorfoză!

    Afară de asta, ce anume te îndreptăţeşte pe tine să spui că cineva nu poate fi liniar toată viaţa?? Ce postulat îţi certifică sau susţine afirmaţia. Numeşte-l! Cine zice, sau e tot o idee de-a gata?!
    Şi asta, TOCMAI "într-un întreg UNIVERS în mişcare", adică un spaţiu in care orice e posibil, de la toate permutările, la niciuna! Ca să înţelegi ce vreau să zic, ia în considerare ipoteza că eu sunt excepţia care confirmă părerea ta că nu poţi fi liniar toată viaţa, poftim! Sau, excepţiile nu există?!

    Nu e vorba despre a şti cine e Alesul, ci despre a-l simţi.
    Dar, respectând logica ta, a-l şti e la fel de probabil (sau improbabil) cu a nu-l şti, procentele fiind 50-50, deci chestia cu ştiutul nici nu te ajută şi nici nu te încurcă. Tot ce-ţi rămâne, e să-l simţi.

    Apoi, sexul e o nevoie care tre'i satisfăcută, însă a-l ridica pe piedestalul pe care-l vor unii, e o aberaţie, o odă inchinată animalului compulsiv-instabil din noi.
    Unde-i umanul-divin, dacă tot punem centrul de greutate în sex, ăăăă?!
    Te rog frumos, fă-mi hatârul ca atunci când îmi răspunzi la comentarii să eludezi subiectul sex, fiindcă a ajuns să mă exaspereze. Şi mi-e că dacă continuăm aşa, pe această temă, iar mă frigidizez de scârba pe care a ajuns să mi-o provoace obsesia semenilor pentru acest subiect. Plus că-mi vine să le urez ceva, de să li se moleşească toate sculele!

    Nu există adevăr universal permutabil! Adevărurile sunt create. Mintea noastră le crează, operând cu datele preluate de la generaţiile precedente.

    Nu poţi cere nimic, nimănui dacă înainte nu-i explici ce vrei. Dacă ai noroc să priceapă şi să coopereze, atunci CELĂLALT poate duce multe. Dar în echipă cu tine, nu disjunct, nu fiecare cu aia a mă-sii, la care se adaugă şi un război între parteneri.

    Jokerino, serios că n-o să te mai citesc, că începe să mă irite cam mult punctul tău de vedere.

    RăspundețiȘtergere
  7. Blue: eu când vorbeam de iubire: logic......
    "ai sau nu o ai" mă refeream la celălalt. De ce să te superi?

    RăspundețiȘtergere
  8. De ce vorbeam de OPTIM?
    În orice "metamorfoză"oamenii dezamăgesc atunci când numai au iubire...din bruma cu care plecase la drum.

    RăspundețiȘtergere
  9. De ce nu poţi fi liniar?
    Pentru că viaţa şi zeci de medii acţionează asupra ta. Omul întatdeauna a fost fluctuant în iubire.., şi a stat drept în faţa ei numai în funţie de dispoziţie...şi condiţiii(pe baze prost alese).
    Iată de ce îţi pierzi liniaritatea. E firesc să ţi o duci dracu'! Esenţial devine să o recuperezi, să fii în stare să aduci pe altul, pe alţii... pe linia dreaptă, frumoasă, încrezătoare...a consistenţei, respectului în iubire.

    Ba chestia cu ştiutul/găsitul Alesului nu te încurcă: atunci poţi prinde aripi şi să cimentezi în timp-în cuplu.Altfel mergi pe iluzii, speranţe şi visări...aşa cum merg majoritarii.

    Şi f.bine:nu eşti liniară! poţi să te ri-dici, re-construieşti, să-ţi reaşezi bazele pe nişte principii mai solide, mai libere...mai senine, nu?

    RăspundețiȘtergere
  10. Lege în Iubire/Căsătorie:
    Oriunde în cuplu pe Mapamond nu poate exista o asemenea premisă.
    "Nu poţi cere nimic, nimănui dacă înainte nu-i explici ce vrei."
    NU EXISTĂ AŞA CEVA!
    Alesul tău banal mai mult sau puţin TREBUIE SĂ INTUIASCĂ. Din propria sa cultură(asumată) sau experienţă trebuie să simtă/ştie/înţeleagă cu cine este la drum. Şi la secs, mângâieri, clătite sau mers la gostătării.
    NU EXISTĂ CA UNUL SINGUR SĂ SPUNĂ CE VREA! SUNT 2 CARE TREBUIE SĂ FACĂ CE VREA/CE VOR!
    Voila legea, nedescoperirea. Aşa că ar trebui interzise "explicaţiile":
    Ştii/simţi/poţi sau nu!
    Dar oamenii inventează mii de tertipuri pt că
    iei au interese şi nu dragoste ori "planuri" de manifestare pe timp îndelungat.
    ...
    Na că am dat-o în poveşti.
    :)

    COROLAR!
    Ca să fii pregătit pentru "Echipă"(de2) tre' să ai FACULTATE. NEINVENTATĂ! Arată-mi-l mie pe ăla ăia ce îi pot pune bazele ş mâncânc de Relvelion monitorul ăsta pe bucăţi end piese!

    Petrecere frumoasă diseară.
    :)

    RăspundețiȘtergere
  11. Ai dreptate, n-am de ce să mă supăr pe tine.
    Dar, vorba lu' Lori, uneori mi se pune şi mie pata şi ce să fac, mai dau p-afară, deh!

    1.Revenind, cu liniaritatea sunt 2 aspecte pe care le cam amestecăm noi aici: unul e legat de alegeri, al doilea - de stare. Cre'că din asta iese controversa noastră.
    În alegeri poţi fi liniar. E dreptul tău să păstrezi o anume constanţă a opţiunilor.
    De exempplu, eu, de câte ori îmi voi schimba maşina, voi alege să achiziţionez marca X. Că aia-mi place şi-mi convine mie. Deci, ca alegere, în această privinţă, sunt liniară.
    Ca stare, nu pot fi, dar asta nu prea depinde de mine.

    2. Alesul îl simţi. După ce l-ai simţit şi a început convieţuirea, e totuşi nevoie ŞI DE EXPLICAŢII. De ce? Pentru că în convieţuire se întâlnesc două lumi distincte: cea din care vine ea cu cea din care vine el. Dacă există diferenţe substanţiale între cele două eredităţi, educaţii, tradiţii, obiceiuri etc, dacă lumile de provenienţă sunt mult diferite, la care se mai adaugă şi fireasca nesiguranţă de la începutul fiecărei convieţuiri, e mai înţelept să se explice.
    DAR eu vorbesc aici de CONVIEŢUIRE, căci în privinţa relaţiei directe dintre ei, atunci da, sunt de acord cu tine. Fiecare-l simte pe celălalt şi aşa, pe baza informaţiilor provenite din acele percepţii subtile, se armonizează cu el.

    Şi gata pe anul acesta.
    Te rog să mă ierţi că m-am zbârlit. Îmi pare rău.
    La mulţi ani încă o dată şi petrecere frumoasă şi ţie!
    >:D<

    RăspundețiȘtergere
  12. Dacă ştie că se poate armoniza cu el.
    :))
    Ştiutul e un fel de proces:amplu i/reversibil.
    :)
    La Mulţi Ani!
    >:D<

    RăspundețiȘtergere

Căutati pe acest blog