Nu mi-e teamă să lupt ca să fiu văzut.
Masca nu-i pentru tine, ci pentru a-i proteja pe cei apropiați ție. (Christian Bale)

20.04.2012

Sentimentul-Irelevant, aL timpurilor noastre!




În fond ai dreptate, ai fost foarte rabdator...

Cum să vrei să faci dragoste când toată lumea se goleşte de spasme? ... Nu ştiu.

Din totdeauna  pare-se că bărbatului i-a fost dat sexul iar femeii dragostea!
Bărbatul trebuie să se "dovedească", iar femeia să... se "ofere", astfel se poate construi o societate.
Bărbatul implică Femeia şi nu invers. Asta este contra-pedagogia la care suntem supuşi cu toţii.
Şi poate tocmai de aceea bărbaţii nu ştiu să facă DragostEa. Pentru că niciodată n-au avut în-drumători, mame sau însoţitori care să-i pregătească în sensul ăsta. De aici şi pretenţia nefirească a tuturor femeilor care cer bărbaţilor lor dragostea, iar iei neputând da... decât atât cât le permit femeile, şi cât îi educă femeile din imediata lor apropiere de-a lungul vieţii.


Cunosc un caz în care cei doi şi-au dorit să facă dragoste dar au eşuat lamentabil. Pentru că au dat curs imaginaţiei şi prostituţiei sentimentelor în acest sens. Încă o dată s-a dovedit că femeia este cea care ordonă cursul firesc al evoluţiei sentimentelor într-o societate, bărbatului revenindu-i doar rolul binecunoscut de a o lua cu fulgi cu tot şi a uzita tot armamentul/mijloacele din dotare:dacă o place sau nu o place.  
Aici este skepsisul, orice bărbat este la îndemâna femeii. ...Şi pentru că niciunul dintre ei nu poate stabili continuu momentul de dragoste optim necesar, se creează acel Hiatus generalizat, la nivel comunitar sau familial dacă vreţi, unde dragostea/naturaleţea intră în proces de diluare şi, foarte rar mai poate fi resuscitat: sentimentul prins, agăţat.. 
Iacătă aşadar cum se instalează monotonia sau rutina.
De aici, femeile pot flirta, iar bărbaţii putând a-şi declanşa vânătoarea, nu contează ce iese important este să-i pândeşti celuilalt greşeala: lipsa dragostei autentice sau diluarea ei la cote ne-suportabile este anticipată foarte bine. 
Aşa ne explicăm f. bine cum SENTIMENTUL AZI NU ARE RELEVANŢĂ ÎN VIZIUNEA CELOR DOUĂ SEXE, deşi unii cer iar alţii dau curs.
Întotdeauna cineva iese în pierdere... Eu? Nu vreau...
Cu precădere cei cu necesarul de dragoste aproape de zero sau golit, în speţă aceia care au fost acceptaţi pentru că sunt valoroşi pe piaţa muncii, ori s-au chinuit să copieze sau să mimeze fluidizarea afectivă lângă un corp străin.


Astfel asistăm cu toţii la un joc pervers de scoatere a celuilalt pe bază de involuntariat din circuitul dumnezeirii, alîmplinirii şi respectului, în general... pe considerentul că celălalt trebuie să acţioneze. Să mai arunc anatema asupra Evei, nu mai are rost mă mulţumesc să o blamez că este mult mai aproape de stat, de pui, de biserică nu şi de dragoste sau de bărbat.
În fond, pe bărbat îl face Statul sau prietenii ori colegii de serviciu. Nu mama, nevasta sau amanta(sic!) Cele trei muşchi- ietare sunt sprijinite pentru A Fi; la urma urmei şi el poate Fi, dar, nu sprijinit ci doar îndrumat, învăţat sau strict instituţionalizat.
Sunt cazuri în care ea este o finuţă şi o iubitoare, dar de cele mai multe ori el nu se poate ridica la vibraţia iei pentru că a fost ÎNVĂŢAT aşa cum am văzut mai sus sau cum ştim.
Alergatul după bani are contraindicaţii dar care foarte rar pot fi anihilate,conştientizate.


A, şi era să uit, există o categorie de oameni care reuşesc să nu se plictisească şi să alunge monotonia din cuplu mimând perfect creşterea şi descreşterea fiorului/emoţiei dragostei, resuscitând sentimentul valorizării lor: Bravo lor! Femeile aici sunt cele mai viclene, ajutându-se de poziţia lor, de inteligenţă şi de
regulile societăţii (pe care le urăsc toţi) dar care le sunt favorabile.
Sic!
Bărbaţii în schimb, nu sunt la fel de credibili. Iei nu se pot ajuta decât singuri şi iar o luăm de la capăt: rămân nişte căpiaţi între sentiment şi sex îmbrăţişând sintagma: "Drumul spre Iad e pavat cu cele mai bune intenţii". Capitol de altfel  care nu interesează pe nimeni.
De aceea poate trăim foamea de sentimente, iluzii şi visări generalizate: inconştienţa materială perverteşte dorinţa şi realizarea ei, în fond proliferează fantasmele sexuale ca un substitut al împlinirii sau plăcerii incipiente.

Cum bine spunea deunăzi Vargas Llosa
"caracterul frivol a ajuns la extreme alarmante. Intelectualul a dispărut din dezbaterile publice cel puţin (din dezbaterile) care contează, conştient că gândirea a pierdut teren în "civilizaţia spectacolului" şi că în prezent primează imaginile asupra ideilor. Intelectualul interesează doar în măsura în care face jocul la modă şi se transformă în bufon ".
 Iacătă de ce sentimentele au ajuns în această stare de dezagregare.. consumabilă.
Un Om sfidează timpul şi timpurile, el este George Nicolescu, să-l ascultăm...cu multă dragoste şi înţelepciune

15 comentarii:

  1. Nu stiu ce as putea adauga rationamentului tau atat de detaliat expus. Se pare ca da, in facerea Dragostei apar limite ce le impun instinctual femeile.
    " De aici si pana aici" ...
    Sunt sute sau mii de sintagme ce le-am putea cita lejer si tot la aceeasi concluzie s-ar ajunge. Poate de aceea se spune ca o iubire totala, unica, echilibrata si libera ( da, libera) nu fericeste pe orisicare dintre noi. Iubire care sa contureze acel tip de relatie ce nu se crispeaza in fata regulilor impuse de societate, sau de educatia ce vine ca bagaj al fiecaruia dintre cei doi.
    Un bun prieten imi spunea deunazi, la un pahar de vorba, ca ne-ar trebui o " Scoala a Iubirii".
    Si cred ca o astfel de scoala trebuia sa existe dintotdeauna, insa cine ar fi fost atat de calificat sa fie Dascalul Iubirii? Un martir al Iubirii?

    Ma voi opri aici, nu inainte de a te felicita pentru puterea de sinteza, dar si pentru sensibilitate.
    Seara linistita iti doresc.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Da Irina, asta e PROBLEMA, Iubirea "crispează" sau dă un set de canoane şi evanghelii latente întru perpetuarea corectă socială care?...sunt ascultate cu sfinţenie de orbecăiţii pasiunii:unde femeiele imprimă de cele mai multe ori cursul.
      Este adevărat şi setul de principii ale bărbatului vine să zdruncine unitatea de2. Nenorocirea este că inconştienţa nu lasă loc de alte viziuni în Iubire, iar cei doi aşteaptă de la Dumnezeu miracole şi mistere care să dăinuiască... dar n-ai să vezi.
      Este iarăşi adevărat, şi banul orânduişte drept, dar uzează şi diluează tot datorită cutumelor, neîncrederilor şi prostiilor limitatatoare din Capul(xeroxul) celor doi.
      Te sărut şi seară frumoasă îţi doresc şi ţie.

      Ștergere
  2. Eu am inteles putin catre deloc. Barbatul nu stie, femeia nu-l invata.

    RăspundețiȘtergere
  3. Nu-i nicio mirare.
    :)
    Sunteţi fiul femeii?
    :))
    Am glumit.
    Vezi că ai sintetizat bine??
    ASTA E ŞI IDEEA!
    Să nu ştii, pentru a fi învăţat!
    De fapt să nu aduci îmbunătăţiri că n-ai ce.
    E ca la pasta de dinţi: odată ce ai scos pasta nu mai intră înapoi.
    Şi alta nu mai prezintă credibilitate, nu mai e la fel de "bună"
    :)

    RăspundețiȘtergere
  4. :)
    Man, te salut!

    Mi-a placut asta:
    "De aceea poate trăim foamea de sentimente, iluzii şi visări generalizate: inconştienţa materială perverteşte dorinţa şi realizarea ei, în fond proliferează fantasmele sexuale ca un substitut al împlinirii sau plăcerii incipiente."

    :)
    De ce?
    pentru ca nu exista nicio foame de sentimente, de iluzii si visari, ci doar o goana dupa acumulare. De orice. Important este sa acumulam suficient pentru a iesi "din rand".
    Capitalistii-imperialistii cu asta i-a pacalit pe sapiensii prosti, ca-i scoate din rand, contrar comunistilor, care-i baga in rand!
    E foamea primitivului de a fie lider de trib.
    Nimic mai mult.
    In ceea ce priveste sexualitatea sapiensilor, nu s-a schimbat nimic de cand maimutza a incercat sa le faca pe toate.
    Nu am evoluat, nu am involuat.
    Ci doar am devenit exchibitionisti. Am sters cateva randuri de pe lista tabu!
    Faptul ca accesul la informatie este atat de facil, ii determina pe unii sapiensi sa se minuneze, gandind gen: "muica, a innebunit lumea"!
    Doar pentru ca acum "nebunia" este la vedere!
    :))

    RăspundețiȘtergere
  5. Nenea Vargas mananca rahat cu polonicul.
    Realitatea este ca sapiensul, fie el politic sau nu, si-a exploiat faptura de masti si zgura. Si se prezinta in toata splendoarea lui.
    Pe vremuri, "nobilii" isi pudrau obrajii si isi punea peruci pentru a ascunde mizeria si maduchii.
    Manifestau politete si "noblete" in public, iar in particular (intimitate) erau mult mai mizerabilii decat "prostimea".
    Ei bine, in mileniul III, sapiensul a descoperit ca poate sa se comporte asa cum este el, fara masti, fara zgura, fara politeturi facute din necesitate, nu din convingere!
    :)
    Sentimentele nu au fost niciodata in stare de "agregare"!
    :)
    Intotdeauna au ocupat un loc secund, intotdeauna in spatele INTERESELOR!
    Putini au fost, putini sunt inca, cei care isi croiesc viata, destinul avand pe lista prioritatilor, in primul rand, sentimentele!
    :)

    RăspundețiȘtergere
  6. :)
    alergatul dupa bani a inlocuit vanatul!
    Interesant este ca, acum, si femeiea este partener egal barbatului in aceasta "alergare".
    La vanat era in inferioritate. Natura nu o inzestrase cu toate "uneltele" necesare.
    :)

    RăspundețiȘtergere
  7. Cu primul punct de vedere sunt total de acord, spumos de relevant ai competat.
    :)
    E la al doilea, e ceva de adăugat!
    :)Sentimentul a avut în viaţa Cetăţii o anume formă sau paloare o urmă de întreţinere de respect pe undeva,şi mă refer ca comunism, astăzi e paradoxal în declin, şi asta deoarece simt o creştere a nevoii lui de valorizare în sânul familiei(cuplului), dar, este una ori demonstrativă(ieftină)ori de suprafaţă(teatru ieftin)ori de credinţă(goală). Aşa că în faţa nevoii majore de manifestare a sentimentului pentru a cristaliza o relaţie, sau o certitudine faţă de sine ne confruntăm cu o căcănărie care nu are NIMIC LA BAZĂ!
    De cele mai multe ori cuvinte sau ambîţ, folosite ori pentru impresionare ori pentru al responsabiliza pe celălalt.
    Peste toate astea , sentimentul e boicotat de SEX care îl căpiază(diluează)şi datorită... cutumelor prosteşti legate de sex
    ce nu îl plasează deloc pe o orbită firească, înţeleasă sau suavă
    pe feelingul celor doi "voluntari".
    :))
    Aşadar sentimentul este într-o stare de dezagregare pentru că.. este sălăşuit de nişte minţi tare îmbâcsito-înghesuite. Şi în orice caz sentimentul este iarăşi salvat de PROSTIE, prostie care este o supapă la aproape orice.
    Da şi alergatul după bani al unor Eve este pentru a atinge superioritatea totală în faţa bărbatului,anularea penisulului are deliciile sale pe care se gândeşte să le valorifice în favoarea sa.
    Mulţami AndreiraduM.
    :)

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Man, mintile INTOTDEAUNA AU FOST IMBACSITE!
      Nu prea vedeau sapiensii acest lucru, pentru ca nu interactionau atat de mult, precum azi! Si mai mereu erau impiedicati ba de societate, ba de rusine, sa-si ascunda mitile imbacsite in tot felul de viclesuguri!

      Ștergere
  8. Vocea-de-departe24 aprilie 2012, 09:50

    Ce te faci când sentimentul există în mod real şi poate accidental chiar în cuplul tău ? Nedezagregat. Cu tot cu fantasme şi idei de tot felul, intelectuale, sociale, culturale, sexuale, bogat, întreg şi el însuşi. Rar, dar întreg. Şi-ţi dai seama de asta nici măcar la primul cuplu din viaţa ta, uite-aşa, cum zicea WWW pe undeva, că te "plesneşte" într-un moment din viaţă când nici nu te mai aşteptai. Că există şi situaţii d-astea, nu sunt unicate, doar rare. Mă refer la oameni reali, de ambe sexe, nu la marionetele menţionate de AndreiraduM. Ăia nu sunt decât figuranţi. De aceea, eu n-aş fi totuşi atât de tranşant cum sunteţi voi, AndreiraduM. şi Joker...

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Voce de departe. Tocmai la asta făceam referire.
      :)
      Pentru apariția lui în mod accidental sau nedezagregat trebuie să-i știi coordonatele, prioritățile, în ce condiții s-a format și cine-i sunt inamicii. Educația,dispoziția sau starea lui naturală de manifestare sunt tot atâtea ingrdiente pentru ca el-SENTIMENTUL să-l poți așeza,contura astfel încât să i se poată da răspuns.Chiar personal! De aceea trebuie să te cunoști și să știi ce reprezintă OMUL de lângă tine:Alesul de moment sau pentru o viață.
      Toate fantasmele enumerate de tine sunt și trebuiesc a fi domesticite, aliniate pentru a ieși sau a intra în Joc
      (manifestare/naturalețe).
      Răspunsul?
      Este feelingul/educația.. ba chiar experiența.
      Sentimentul pentru, nu trebuie să te pleznească, el trebuie să fie într-o fază incipientă, el are dreptul la un Nucleu format și mai apoi, să crească sau să se subțieze din cauze mai mult sau mai puțin subiective sau părtinitoare.
      :)
      Da, nici eu nu mă refeream la figuranți.
      Eu vreau să fiu tranșant pentru că mă ajută nasul.
      :)
      Mulțami de feedback.:)

      Ștergere
    2. :)
      Voce de departe, te salut!
      Toti suntem niste figuranti, la un moment dat, in viata!Pentru cateva clipe, pentru ceva mai mult timp... Nimeni nu scapa de "figuratie".
      Sentimentul "ne" dezagregat exista, insa nu pentru multa vreme, pentru ca (nu stiu de ce vrem sa uitam cu to[n]tii) ca TOTUL ESTE EFEMER!
      Si, precum Jana lui Margineanu, daca nu piere, se TRANSORMA!
      Nenea Joker peroreaza despre educarea sentimentului... adica un fel de "domesticire", "civilizare" a sentimentului.
      Ori in momentul in care sentimentul este supus unui sablon, acela nu mai este sentiment, ci un surogat "elevat"!
      Sentimentele ne pleznesc, e-adevarat, cand nu ne asteptam, de cele mai multe ori, pentru ca ele nu mai tin de rational, ci de emotional.
      A le trece prin rational, inseamna a le imbiba, de exemplu, cu E-uri!
      :)
      Astfel, putem explica, de ce marile iubiri (pasiunea) se transforma in ura, dusmanie etc...
      Pentru ca sentimentul a fost fortat (indopat cu E-uri) sa ramana cum era initial, insa peste el au fost adaugate pretentii (E-uri)!

      P.s. - oamenii reali = marionete!
      :)
      Spre exeplu: o femeie care se casatoreste cu un barbat din considerente ce tin de siguranta, perpetuarea speciei, echilibru financiar, se minte pe sine si-ncepe sa creada ca iubeste acel om. Dar iubirea este ceva de genul fratesc, si nicidecum o iubire ce tine de cuplu.
      Trec anii, face un plod, doi, si apoi o trazneste nevoia de romantism, de pasiune, etc. Si se trezeste ca nu a trait pasiunea, sentimentul acela "unic". Si devine "marioneta". Isi cauta supape ori in trecut (un iubit care a curtat-o cum si-a dorit), ori in prezent, cautand partener de moment sa-i satisfaca nevoia.
      :)
      Asadar, sentimentul saracul... este dependent de NEVOIE!
      Din pacate!

      Ștergere
    3. Nu peroreez Andreiuu... Stabilesc,identific!!!Arăt tendinţele şi astea! globalizante!Sic!
      :)

      Ștergere
  9. Mi-a plăcut mult cum a punctat andreiradu.
    Consimt la aceleași considerațiuni privind sentimentul. Partea cu educatia, sau mai precis educarea, cred totuși că nu se aplică direct sentimentelor, ci educația adecvată asigură un teren propice pentru crearea și dezvoltarea lor. Dar, per total, nimic nu garantează găsirea acelui sentiment unicat.
    Din ceea ce eu am observat și testat până acum, îmi pare că, în general, omul este dictat de social. Dacă mediul social este sărac, limitat, încorsetator, atunci și trăirea individuală va fi idem. Astfel, apare această temere ce se ițește tot mai mult cu trecerea timpului: oare cine-i de vină pentru lipsa personală de simțire și trăire( să zicem pentru un individ educat)? Este individul singurul răspunzător, sau lipsa de simțire are cauzele ei? Cam acesta este răspunsul. Iar problema cu sentimentele e că acestea nu pot fi substituite, mimate sau surogate prin altceva, ele ne trădează întotdeauna.

    RăspundețiȘtergere

Căutati pe acest blog