Nu mi-e teamă să lupt ca să fiu văzut.
Masca nu-i pentru tine, ci pentru a-i proteja pe cei apropiați ție. (Christian Bale)

28.04.2012

Fuga de sentiment sau Fuga senti-mentală?




Mic îndreptar pt urechi ce nu mai pot să audă.
 Asta pt că dracii interiori s-au frăgezit dumnezeieşte.

Răspuns prietenilor mei.

-Ce ne facem însă cu fugarii,destabilizatorii si simpli carpediemiştii?
-Îi lasam în băltoaca concupiscenţei ori a contrapertinenţei pseudoresponsabilizării.


Hei! Sentimentul nu este "dependent" de nevoie! 
Poate indirect este. Însă mai repede este de un celălalt. Întreg!
Astfel vom deduce că "jumătatea" va.. atrage "jumătăţi", sau "sferturi" ofticată ulterior de întreguri. 
De unde şi expresia resentimentară că "te trage dupa el". 


Ce trebuie reţinut şi nu ciufulit printre "democraţi" e că sentimentul apare şi funcţionează ca un izvor ce trebuie să adape, ca să-şi ia PH-ul şi nu chestiuni de suprafaţă întotdeauna neverificabile.:)


Dar, înainte de a verifica valabilitatea, şi pertinenţa lui, a sentimentului prin celălalt trebuie să-l re-cunoaştem în noi. Dispariția(senzatia ca ar fi efemer)sau diluarea Lui nu ţine şi nu trebuie văzută prin "domesticire" sau strict prin transformarea sa, ea ţine mai repede de nivelul matematic al raţionalului. Acolo unde raţionalul nu este calcul(prost)în defavoarea celuilalt, iar "matematica"este o alchimie dată de naturaleţea educaţiei, acolo unde...Dumnezeu n-are semnificaţie socială, ci intimă şi de o anume candoare.


Hranirea egoului condiţionat de vreo nevoie socială: aşa că am vazut la mama la tata ori la şefu sau la decoltata aia la care mai mi se ridică şi mie, nu este 
relevantă pentru menţinerea, modelarea sau transformarea sentimentului, El o va face desigur, dar cum...? 
Sentimentul nu poate fi supus vreunui şablon, El are culoarea şi dimensiunea unei păsări phoenix interioare, imună la majoritari, formatori şi Lucii-cruduţe.


El are un "trebuie" dumnezeit.


Sentimentul, nucleul Lui de fapt, se naşte şi se construieşte din DRAG-o-stea părintească, dintr-o identificare a frumoasului ivit.(Sic!)
Frumosul nu poate apare pe bandă rulantă, sau că-l face Cosmeticescu, el se iţeste  numai dacă găseşte corespondentul interior.Fantasmele şi ideile de tot felul:intelectuale,sociale,culturale-sexuale:)parţiale, nu-L ucid/elimină îl întăresc, şi îl va face pe individ să înfrunte slăbiciunea... Iar dacă carnea cu creier cu tot e moale.., cedează.


Sentimentul se poate dilua dar nu sinucide.


Raţiunea poate să-i închidă robinetul de "caldura". De fapt "raţionalul" este de cele mai multe ori un smecher căpiat care cedeaza la "temperaturi înalte" sau la orgoliul prostesc a lui Amor. Zeu capricios şi de fel tăntălău în mărinimia lui. Aşa că, dragilor, sentimentul nu "plezneşte" decât dacă-i dai palme din oficiu. El se transforma, dar nu moare. Se diluează datorită că.
Un simplu criteriu e de ajuns ... şi pe care inima sa nu-l poate administra în faţa puzderiei sociale de impedimente, prejudecăţi si influenţe tradiţionaliste.Jignirea este un motiv, la fel respectul, dar asta nu înseamna că de azi înainte eu voi fi cu sentimentul în "dezagregare". Deci "marioneta" bun de luat exemplu de altii!!!??? 
...pe motivaţia generalist-consumeristă că...ăsta e un conducator slab. 
Poate de asta iubirile(mari/mici/închipuite) se transformă in ură. Că avem nişte ingineri-şcoliţi foarte proşti interior, care n-au nicio treabă cu termostatul "inimii" şi al sentimentului,da al sentimentului, ci cu instinctul şmecher, cuceritor, care de fapt tinde cu motoarele la maxim spre elementul principal al Demo-Cratiţei Regele-gol!
Cum nimic nu e întâmplător, NI-MIC iată-l pe Tudor Chirilă cântând din tot sufletul laitmotivul realităţii...dezirabilităţii: regina sau regele? În fapt "piesele" încercate de a fi copiate, nu oricum, ci cu nota zece.
Încântă Tudor: Copilul care alearga către mare....
Există un timp anume, de acolo numai simţi nimic, esti doar racul.
QED

2 comentarii:

  1. Interesant titlul, dar si mai interesanta postarea ta.
    Intr-adevar, sentimentul nu este dependent de nevoie, iar fuga de el inseamna fuga de sine. Ceea ce ai scris tu indeamna la curaj si indrazneala de a accepta sentimentul, asa cum se naste el. In libertatea absoluta a fiintei, dincolo de paradigme si constrangeri.
    Mi-a placut asta;
    " El are un "trebuie" dumnezeit."
    Nici ca puteai alege o melodie mai potrivita pentru randurile tale. Superba.

    RăspundețiȘtergere
  2. Mulţumesc mult Irina.
    Asta este azi. Fuga de sentiment:pentru că de multe ori se ajunge la SLĂBICIUNE iar asta e greu de gestionat, mai ales de a înfrunta influneţele celorlalţi.
    :)
    Melodia?Da.Este perfect aleasă, de fapt perfect anticipată de Chirilă.

    RăspundețiȘtergere

Căutati pe acest blog