Nu mi-e teamă să lupt ca să fiu văzut.
Masca nu-i pentru tine, ci pentru a-i proteja pe cei apropiați ție. (Christian Bale)

16.12.2010

Romanii? Nu trăiesc! Sau inima... ca o şpagă!?

Chirurgia pe pacientul şpăgar? Da. Inima lui o recomandă.

Zicese că 3 din 10 români dau spagă? Serios? Cei rămaşi cu siguranţă au avut o „zi bună”.
Dincolo de aceste hai să le zicem estimări ori păreri multiple legate de chestiuni mai mult sau mai puţin echivoce în societatea noastră, tendinţele sunt din ce în ce mai evidente, iar ele iau conotaţii mai periculoase decât lasă să se întrevadă.
Aşa că eu văd în această situaţie, o dimensiune crescândă a şpăgii, a persistenţei ei în mentalul colectiv.... în fapt o extrapolare de influenţe nefaste în însuşi simţirea şi percepţia românului de astăzi. Aşa că pornesc de la nişte ipoteze pe care le văd veridice.

Şpaga, între frica de a râmâne nemâncat sau „de căruţa... ochiului lumii”
Şpaga, între frica nevalorizării şi oftica îndepărtării firescului
Şpaga, între teama de a nu fi iubit şi a nu-ţi fi ţie îndeajuns.
Numai punem la socoteală frica de moarte că i se întrevede preponderenţa.

Ei mănâncă, dorm, fac treabă şi caută recreere în plăceri proprii diferite. Acţiunea lor intimă nu este însă dezinteresată. Plăcerea, necesitatea reprezintă surplusul!!? De ce, probabil vă întrebaţi?
Răspunsul este că: nu-şi simt plăcerea. Nimic nu-i asigură Şi asta o simt pe propria piele şi doare al dracului de mult. Pentru asta scot din buzunare.
Iată „inima”... şi adevărata ei bătaie, pe de lături. În fapt fiind „Noua oxigenare”
Ce s-ar putea desprinde de aici. Românul de la atâta „făcut” şi de la atâta „vorbit”, a început să i se facă silă de el...şi bineînţeles de CELĂLALT.
Repet, fără să mă strofoc prea tare: românii „fac ceva”, ei nu nasc! Nu crează, ei „realizează”după un plan verificat(de alţii). Ei acţionează...ei „gândesc”.
Şi tocmai din această cauză caută a perpetua valoarea pentru a se folosi de ea, purtând numele generic de”deştept”.
Într-un fel sau în altul, ca să trăieşti „trebuie” să-ţi calculezi şansele! Bineînţeles că trebuie să fii pregătit pentru asta: să înfrunţi, să înţelegi, să-ţi doreşti, să vrei apărându-te negând ceea ce nu este pus în joc, în cel social.
Tertipurile de aceea rămân apanajul fără echivoc al inteligenţei. De aici, toată suflarea părintească se mulţumeşte cu cei 50% obţinuţi din deşteptăciunea(diferite automatisme) acumulată sau moştenită. Dincolo de ea, se pierd. Cu inteligenţă, cu tertipuri mai puţin credibile sau fără, ei nu trăiesc a simţi binele/răul cum se transformă odată!! Intempestivul î-ţi trânteşte uşa în nas, în suflet? Nu! Ei simt doar „ceva”.
Fiecare ştie însă...că poate(?) cuprinde şi înţelege, întregul îi scapă. Aici e frumos şi e de cascadorii râsului. Însă el nu simte!
Dacă înainte cerutul (sau aşteptarea) banului, a şpăgii prin oferirea de ţigări, cafea, whisky, aveau scopul de grăbire, de întâietate, ba chiar de importanţă în faţa Celuilalt, astăzi şpaga sugerează...dincolo de scrâşnetul crizat al supravieţuirii, o lipsă de AFECTIVITATE, înlocuită... cu un suprlus.

De atâta dat în servicii sociale, românul a ajuns la fundul sacului! S-au dat atât de multe...aşa pare, astfel încât în prezent dacă nu dai ceva pe lângă serviciul solicitat.......eşti considerat din oficiu nesimţit, tradus în timpurile astea insuficient... de corect! Nu-i mai puţin adevărat că acest cuvânt ”ne-simţit”(!!!)este folosit mai tot timpul de cei care... niciodată n-au simţit mare lucru..decât obligaţia de a „face” sau chiar de a „simţi” ceea ce TREBUIE Făcut pentru rezolvarea Ceva-ului ăla. Pentru împlinirea a „ceva”.
Suntem aşadar în ţinutul întâplării şi cumulării neostoite de stres...mioritic. Iată ceea ce este GRAV. La rândul lui, cuvântul „trebuie” nu reprezintă decăt vehicolul copierii autiste al unui social tembel şi învechit. El se impune în sânul funcţionării şi funcţionariatului, a desfăşurării oricăror forme organizaţionale, familiale cât şi instituţionale! Şi tot un principal vehicol se dovedeşte pentru dimensiunea manipulării, a prostiei centrale...aflate în măduva sistemul nervos a mioriticului de catifea ori de marginea şanţului.
Întrebarea fireasacă (re)vine: Ne-am săturat? La unison este acelaşi „da” , care aplatizează tot ce prinde în cale. De unde şi hitul „Laso bă că merge aşa...ne-am obişnuit cu ea.. Ne-am îndrăgostit de Ea:))


Observaţi cumva ceva neîntâmplător prin zonă? No!

Sila, plictiseala sau întâmplarea ce rezidă dintr-un univers copleşitor al impunerilor de tot soiul în organizarea muncii....cu precădere în istoria ultimilor ani...a dus în asemenea hal...la forţarea notei în dreptul simţirii „firescului”. Românul a juns astăzi un pierdut irecuperabil(?)între: ceea ce e necesar să facă pentru altul sau să se poată înţelege pe el însuşi? Deoarece asistă îmbuibat şi căpiat de impulsurile tradiţionale de „a face” pentru el şi pentru familia lui.
Prins la mijloc, va alege calea cea mai scurtă: aceea de a denigra, mai democratic spus de a nega sau ne-recunoaşte ceea ce de fapt nu a învăţat. Ce să mai vorbim de cul-tivat.

Percepţia s-a tot diluat, cu sau fără a avea bani...sau nevoi. De asemenea... lipsa de iubire a scăzut potenţialul de sens şi recunoaştere personală ca... A FI din sânul cetăţii. Pe un astfel de teren propice ..”mănos”...s-a ajuns la apariţia unor multitudini de nuanţe înşelătoare în dreptul impunerilor, tertipurilor, şmecheriilor. Şi de ce?
Tocmai pentru a prinde consitenţă(dar pe dos)...în faţa Celuilalt, din familie sau... din instituţie oricum s-ar numi ea.

AŞA au luat naştere proliferând parcă la nesfârşit(nu vi se pare dragilor?)...favoritismele, cumetriile care, au împins ATÂT DE MULT, CA VOLUM ŞI INTENSITATE în relaţionarea client-beneficiar, astfel încât această Relaţie a devenit ca o boală contagioasă, şi mai rău o lege nescrisă ce trebuie privită cu teamă sau în orice caz, în pericol de a fi chiar respectată!!
S-a ajuns astfel să se ceară „ceva”..orice... pentru munca prestată în folosul comunităţii.
Munca(un termen supus unor mari confuzii)...munca prestată, devenind astfel o corvoadă, o ofrandă pe dos. Prin şi cu acest gând, se arată foarte bine poate mai bine ca niciodată Ura Românului pentru Celălalt.
Ura reiese şi din repulsia confratelui faţă de „Bine”, de senzaţia călâie lipsită de substanţă...pe care el însuşi o anticipează foarte bine!!!

Sensul s-a evaporat înainte de a fi fost prins, asimilat.

Familia românească nu are timp pentru fundamente etice sau morale, pentru Ea, nu pentru altcineva. Vrea să fută sau să iubească îngurgitând premeditat sau entuziast cucută...
Frumosul din viaţa reală a dispărut, locul este ocupat...de duioşia nefirească faţă de bani(încercându-se a se mângâia în gol), de unde şi expresia cultivată în ultima vreme de sufletele pervertite fără voia lor„câţiva bănuţi”.
Cei din vârful statului, din poziţia lor de păstori sau pastor (n-ar fi mare diferenţa), cu specificaţia că ultimul ştie mai bine a-şi înfunda capul în pământul gliei, se simt datori să păstreze tradiţiile...aparenţele şi toate cutumele aducătoare de rău.
Pentru EI spitalele şi farmaciiile sunt îndeajuns. Falşii iubiţi, căsătoriţi, împrieteniţi pot prolifera în linişte. Prostia, critica nefondată & asociaţii pândesc după colţ.
Românul însă... nu vrea să ştie! Are oroare de întreg, de luminare, îl bucură surpâdu-l... BUCURIA vagabondării prin vagin, oxigenat fiind... pe moment. Femeia, exploatează această gaură în ozon, e mult prea strategă, subiectul doritor, este larg, amplu, pe faţă... oferit. Pământul trebuie să respire.

Tocmai de aceea, El vrea urmaşi, „vrea să muncească” , „să simtă” şi „să facă”
sau invers. De fapt:

Vrea să se păcălească CORECT, ŞI NU INCORECT!


„Uite vezi, te-am rezolvat. Ce dai?”
Schimbul de servicii şi gratificaţii este de altfel destul de recomandabil în orice sistem politic.
La român însă trocul... este cariat, ameninţat fiind de impurităţile neîncrederii şi suspiciunilor de toate felurile
Făcutul, comunicatul, educatul, iubitul sunt aneantizate vârtos. Nu că n-ar fi şi firesc. Dar chiar să fugim de micile semne de întrebare fundamentale este parcă strigător la cer. Şpaga vine să certifice acest lucru.
Suntem insuficienţi iar suficienţa, nu vrem să o învăţăm unde... se încadrează!
A cere pur şi simplu devine un deziderat.
Să lupţi pentru a fi primul să ceri tu, nu celălalt, va fi din ce în ce mai bine inoculat..nu şi la vârstele cele mai fragede.

Simţirea firescului a autenticului...percepţia asupra iertării sau a sacrificiului se diluează, se depărtează de nucleul fiinţei încet dar absolut sigur.

Şi ca să vedeţi un caz real şi de şpagă sufleterască(?) sau cum ea se întinde....de vă poate ajunge chiar prin case... Ptiu, drace!

Am aflat de curând, de fapt, am văzut şi mirosit un caz real de şpagă a inimii.
El o cunoaşte pe Ea. Iar ea mica, cum n-o duce capul decât la mânării: sufleteşti, geopolitice sau sexualo-sociale, s-a profilat profesionistic pe cazuri de „descoperiri”. El, pentru serviciul pe care madama la depus.. interesată, a considerat să-şi vândă sufletul mici satane, drept şpagă. Aşadar, mai mult decât se cuvenea ca ea „să primescă”...ăsta, nu s-a mulţumit... că-i dădea CE TREBUIA, astfel să fie satisfăcută/mulţumită de muncile de pe teren şi dormează!!
Ea „ghişeista”, a simţit că trebuie să-i ceară, mai mult decât era necesar!!
Caz tipic zic, de şpagă în ţara în care pentru serviciul prestat.. trebuie să şi ceri ÎN PLUS! (?)
Cazul mi se pare clasic... de calicie prostească. De „atenţie” din lipsă afecţională sau raţiune. Şefulipulică ăsta, a consimţit să-i dea mai mult decât se cuvenea...să împlinească aşadar schimbul de daruri, MAI MULT DECÂT AR FI FIRESC SĂ CEARĂ SAU SĂ DEA.
Mare scofală!!!!
El, a lăsato pe îngrijitoarea dogvilliană d acasă să-şi vadă de menire. Iar Ea, beneficiara şi cerşetoarea ”de atenţii” exagerate/prosteşti şi-a luat premiul râvnit:ŞPAGA. Cum o trăi cu şpaga în casă...Dumnzeu ştie. Cert este că ceea ce au asimilat până acum Doiul sau Doii ăştia urât mirositori...au învăţat prost, recte în numele iubirii. Săraci cu duhul...micii ticăloşi ai sufletului corupt.
Bine, că sindromul este foarte ascuns...şi nu se poate sesiza. Pentru că şpaga în simţire încă nu s-a inventat. Răsare însă falnică...câte una pe care o dibui foarte lesne. Acă pentru simţire nu, în schimb pentru prostie daaaa!:)) Şi pentru reguli. Bătătorite. Cu voioşie.
Şi iată, cum beteala curge peste noi acompaniată de cărnaţii autohtoni.
Doctori! Pregătiţi paturile vin, pacienţii optimişti.


30 de comentarii:

  1. Nu Dreamer. Dar de ce ai avea indoieli?
    :)
    Confuzia conceptelor a fost voită?
    Sau crezi că slăbiciunile ori calculele raţionale proprii, le-aş face în dauna inimii pe termen lung sau...scurt?
    Alegerea inimii mele, voi avea grijă de a nu mă perverti sau aliena. Dacă asta te-a interesat.

    RăspundețiȘtergere
  2. Nene Jokere, cu putina istorie pe care o stiu eu de la mama legata de comunism, ca pe ea am intrebat-o in mare parte, eu cred, cu accentul pe verbul "a crede", ca nu e batuta in cuie chestia asta, ca treaba asta cu facutul a ceva se trage de la nea Nicu. Si asta cu vrutul mult rezida si in cosurile si farmaciile pline in preajma sarbatorilor. Prost, la intamplare, doar de dragul de a face, ca altceva nu stim sa facem. Paradoxal, nu:))? Facem orice, ca altceva nu stim sa facem! De vreo cativa ani, de cand a inceput si pe la mine constientizarea, am impresia ca asist la "calmul" de dinaintea furtunii in fiecare iarna. Oare presimt masele cum va veni Apocalipsa la fiecare sfarsit de an si doar noi suntem aia ne-simtiti? Chiar azi citeam ceva de Pascal Bruckner si scria ca atata timp cat ceva e calculat, e stabilit cand o sa se intample, pe cine o sa afecteze, nimeni nu-si pierde calmul, dar daca nu stie nimeni nimic sigur, toti isi pierd cumpatul, in contextul in care acel ceva premeditat care s-ar intampla ar fi oricum ceva rau. Citeam despre politica, terosism, pe scurt manipulare in masa si in contextul asta venea toata treaba asta.
    Ma mai gandisem la ceva cu vrutul asta la intamplare, mult si prost.

    RăspundețiȘtergere
  3. Eu cred ca in mare parte a devenit si un automatism vrutul asta mult. Adica pe vremea lui nea Nicu(tu ar trebui sa stii mai bine, ma gandesc) mama imi spunea cum in mare parte se ducea lipsa de orice, cel putin material, spiritual si de-astea, habar n-am!, avand in vedere ca nu mostenesc de la ai mei eritrocitele si leucocitele cu ADN-ul pervertit de filosofie si toate treburile astea care se ocupa de rahatul uman. Ma gandesc ca si romanii astia au fost cam ca Jokerul din The Dark Knight, stii... Adica li s-a dat drumul din cutie si au facut care incotro ce au putut, ce au stiut, cum au stiut s.a.m.d. si toata treaba asta s-a perpetuat dupa cum au stiut aceia din trecut si tot asa. Si in timp a devenit si automatism chestia asta, nu stiu cat la suta se mai gandeste asupra actiunilor pe care le facem. Le facem si atat, ca sa nu stam degeaba, sa fim si noi acceptati in sanul societatii, sa apartinem unui grup de oameni, pentru ca undeva in subconstient rezida frica de singuratate, care e la un pas de moarte. Dar sa fii singur uneori e atat de maret! Mi-as dori sa fiu mai mult timp singura, sa ma gandesc in voie, sa cuget mai amanuntit, sa nu-mi iasa totul odata. Adica mancarea s-a devalorizat, luand-o in cantitati incomensurabile, apa la fel, unii suferind de moarte prin deshidratare, desi paradoxal vom cam muri inecati, simtirea oricum a fost ceva cu care numai mai marii ganditori s-au ocupat, gandirea la fel, dar culmea e ca banul nu s-a devalorizat. Prostul da banul iar statul si biserica il primesc cu o bucurie dementa. Pana si pentru noi are o valoare mai mare decat orice altceva banul. Capitalismul asta prost instituit si invatat! Pana la urma, sunt doar niste hartii. Pentru mine asta sunt! Gandeste-te ca nu au nicio valoare pana la urma. Totul e doar la nivel psihic, ca ne-am prefacut noi ca au valoare acele hartii pana ne-a prins iluzia. Mai multa valoare are un copac taiat pentru a ne arata goliciunea sufletului construind te miri ce, ca Pentagonul, Casa Poporului, alea de s-au prabusit pe 11 septembrie, hotelul ala de 7 stele din Asia si cate si mai cate constructii megalomane, grandomane. Stiu ca in mare parte nu se mai foloseste lemnul pentru a construi, chill, dar tot se foloseste la ceva, pana la urma. Pentru hartie, pentru a-i incalzi pe unii iarna si tot asa. Si copacul ala taiat valoreaza mai mult, pentru ca nu toti am invatat sa respiram fum de tigara fara sa ne inecam sau noxele masinilor (profil stiintele naturii, deci se explica pledoaria mea pentru natura cel putin in acest comentariu).
    Si s-au mai devalorizat si pentru ca toata lumea le are. Pacat ca le au prost sau ce au e prost, ca nici nu stii exact pe ce au pus ei mana, ceva concret sau efemer. Curios e cum femeia nu s-a devalorizat, avand cam aceeasi soarta ca banul:)).
    Dar te intreb eu pe tine: vede cineva toate astea in afara de mine, tine si inca cei cativa care isi lasa urma pe aici:)?
    "Las-o ma, ca merge asa! Ne-am obisnuit cu ea."
    Am ras la fel cum am ramas si cand am ascultat V.S.T. prima data:)).

    RăspundețiȘtergere
  4. :)Iarasi tare bine surprinse aspectele psihologice ale spagii. Si ne invatam numai sa cerem..sa dam numai in speranta ca vom primi.. nu mai suntem capabili sa daruim neconditionat. Sau daca primim ceva..automat suntem suspiciosi..si nici nu reusim sa ne bucuram de un dar.
    Dar sa revin la spaga. Si o sa pornesc de la ultima fraza.."Doctori! Pregătiţi paturile vin, pacienţii optimişti" (mai ca m-am simtit vizata :))). As desprinde de aici 2 idei:
    1. Cad toata lumea ia si da spaga..ai 2 posibilitati: sa incerci sa fi tu mai cu motz, cu principii, sa nu iei/dai spaga chiar daca ai de pierdut, iar in cazul acesta vei suferi, vei fi marginalizat..deci sanse mari sa ajungi la spital, fie te vei adapta, dar in felul acesta risti sa te adaptezi pana te pierzi pe tine, pana ajungi sa crezi ca si pentru iubire trebuie sa dai/iei spaga..iar asta te poate duce in acelasi loc: spitalul. O echilibristica intre astea doua..poate poate e o sansa de a scapa teafar..
    2. A doua ideea ar fi aceea ca optimist fiind ca se poate trai fara spaga si ajungand la spital..cu sigiranta te vei vindeca de acest optimism. Acolo poti intelege in toata profunzimea ei spaga..de la infirmiera careia incerci sa-i smulgi o privire mai blanda, un aternut curat, punandu-i ceva in buzunar..pana la doctori..sau, mai bine zis, invers. Sunt si acolo oameni care-si fac treaba si sunt omenosi indiferent de spaga..dar fenomenul e atat de molipsitor si acaparator..ca nu poate fi eradicat decat coercitiv.

    RăspundețiȘtergere
  5. Da Iunia...
    "La intamplare, doar de dragul de a face, ca altceva nu stim sa facem"
    Istoria, luminatii ei sau Pascal au perfecta dreptate:
    "Daca nu stie nimeni nimic sigur, toti isi pierd cumpatul,"
    CATI CONSTIENTIZEAZA ASTA??
    Noroc ca isi calculeaza cumpatul. Dar, ca la orice/oricine...o sa dea si cu "virgula".
    Inca se valorizeaza indiferenta pe baze ale intamplarii.

    "Au facut care incotro ce au putut, ce au stiut, cum au stiut s.a.m.d. si toata treaba asta s-a perpetuat dupa cum au stiut aceia din trecut si tot asa"
    Exact asa Iunia!
    Cum femeia nu s-a devalorizat?:))))
    Tu ai vedea vreo masina sa mearga fara combustibil?;))) vezi!
    Toata lumea are nevoie de masini de super-viteza:))))
    Sau sa calce pe cineva si sa iasa basma curata..

    Cati vad?:)))
    Pai au ocupatii Iunia. Si au profesori.. si mai au si parintii.. si mai au si filme.. si mai au si mecanisme de aparare:)

    RăspundețiȘtergere
  6. Fly, cum stii tu ca trebuie sa fiu mangaiat!
    Rational.:))
    Pentru mine chestiunea spagii ma prinde in ambele ei fatete(implicat/neimplicat)dar SANATOS sau LUCID in manifestarea ei plenara, inertiala.
    Deci, nu ma voi"adapta", tocmai pentru a nu ma aliena. Ai surprins bine: "motzul" meu consta intro echilibristica ce rezida dintro sanatate...bazata pe fenomenul nealienant al iubirii, stii?
    De fapt intuiesti:)

    Si da, doar coercitiv se poate elimina, spaga.
    Sufletul este se pare "prea" vandut, este santajabil, corupt. IATA DE CE NU SUNT DE ACORD!
    Cu aceasta inconstienta(URA)NATIONALA!
    Ai spus perfect:
    "aspectele psihologice ale spagii"
    Mecanismul asta romanesc, acest circuit al naturii prost indrumat...indreptat, aceasta decadere lenta a fiintei si a spiritului ei, este mai mult decat deranjant. Ne ofera Drumul real spre Esec, spre a ne mintii Singuri pe premise cunoscute, acelea de a fi smecher. Inaintea celorlalti.
    Iar spaga a intrat in suflet, in inima, in manifestarea dragostei, plenitudinea ei va ucide fara ca Subiectul sa realizeze. Intre timp el realizand ca face..."ceea ce trebuie"

    Multumesc tie si Iuniei pentru atitudinea luata impotriva spiritului si a propriei fiinte.

    RăspundețiȘtergere
  7. Îmi place partea cu „vrea să păcălească corect, nu incorect”, este atât de grăitoare. Mă deranjează totuși că ai găsit acest subiect urât de analizat, pentru că vorbind de oameni, de vechile lor tare vom constata că nu se schimbă, poate doar la suprafața vreunui discurs public, dar lumea funcționează pe aceleași premise alterate, fără măcar a se gândi(mult spus) la gradul lor de certitudine(de fapt incertitudine).
    Șpaga... nimic altceva decât urâțenia interioară ce nu poate fi stăvilită să irumpă înafară. Șpaga... inamicul din interior.
    Șpaga... incapacitate, lipsă de voință și de viață, moarte clinică.
    Șpaga... prostia perpetuată, lipsa întrebărilor, frica de conștientizare.
    Șpaga... biletul nostru spre un foarte călduros... iad.
    Logica se perpelește și ea tânguitoare, rațiunea funcționează în gol(sufletesc, moral, intelectual), ce mai rămâne? Păi, pot spune că rămân eu în urmă, sau poate de fapt înainte? Depinde de unghiul din care privim: cel corect sau cel greșit.
    Paradoxurile acestea există la noi deoarece istoria pe care ne-am creat-o a fost una a neieșirii în evidență, a înduranței, fără să încercăm a ne păstra demnitatea. Vorbele noastre: „capul plecat sabia nu-l taie”, fă-te frate cu dracu ca să treci puntea”, vorbe pe care țin minte le-am urât instinctiv de când mă știu. Asta și pentru că eram o fată într-o lume de proști, ce milita pentru exprimarea unui glas răspicat al femeilor. Dar mai ales pentru că sufeream că pe lume poate exista atâta prostie, pentru că simțeam că adevăratul mesia nu vine din divinitate, ci vine din noi. Noi, singurii ce pot schimba ceva, ce pot îndrepta nedreptățile. Noi, cei care suntem răspunzători pentru lumea asta.
    Oricum, acum știu că poate exista o lume a proștilor, un ecosistem în care funcționează o logică autodistructivă, canibalistică, o logică moartă, care nu e în stare să prindă viața. Un plus pentru cunoaștere!

    RăspundețiȘtergere
  8. "un ecosistem în care funcționează o logică autodistructivă, canibalistică, o logică moartă, care nu e în stare să prindă viața."

    Cât de frumos şi relevant.
    Cât de mult mi-ai lipsit the women...
    Unde ne sunt frumoşii...Unde ne este constructivul...fără de temeri şi boicotări..
    Aceşti xerocşi se golesc de viaţă, ne golesc viaţa însăţi.
    Cu cine mai poţi trăi, comunica....juca...respira de dragul frumuseţii respectului, al privirii până la urmă.
    ...
    Prezenţa ta..the women...este încântătoare
    Simt că aparţin...cuiva, a ceva...
    Autenticul, firescul...capătă noile valenţe...
    Altul format: firesc, naturaleţe..speranţă...şi acel.... pod prea îndepărtat:Iubire.
    Mulţumesc din suflet.

    RăspundețiȘtergere
  9. Stii ce ma intreb eu inca? Ce-mi tot multumesti atata!
    Nu stiu la ce te raportezi tu cand spui normal, firesc, natural, dar eu ma raportez fix la persoana mea si la mine asta e normal, sa vad, sa simt, sa intuiesc, sa anticipez, sa pe dracu' si pe lacu'. Ori iti redefinesti grila de valori cand te raportezi la firesc, ori macar nu-mi mai multumi atata. Nu-mi place sa rosesc:).
    Nu stiu cat simti tu, dar sunt cat se poate de eu in cam tot ceea ce fac in ultima perioada si cred ca eu ar trebui sa-ti multumesc tie:).
    In alta ordine de idei, ori eu nu am inteles conceptul devalorizarii in sine, ori erai tu cinic ca femeia s-a devalorizat. Inca nu-mi dau seama.
    Chestia e ca toata lumea are in casa cate o femeie capiata, care vrea, pretinde, impune pretentii, vrea sa i se satisfaca toate mofturile. Drept e ca si eu sunt mofturoasa de felul meu, dar macar eu am de ce.
    Pai, sincer acum, nu toti avem ocupatii la un moment dat? Eu n-as fi atat de indulgenta cu ei. Cum Dumnezeu sa le dau eu lectii despre viata, cand ei ar trebui sa-mi dea mie? Eu asta nu le-o iert, nici sa ma bati.
    Si daca au profesori, nu-i au pe cei buni. Si daca au parinti, aceia sunt demult alienati mintal, parerea mea. Mai grav e cand nu sunt draguti in alienarea lor si te freaca in ultimul hal cu prostiile lor.
    Si inca ma intreb destul de naiv contra cui se apara turma cu scuturile lor de aparare... Adica bun, indrepatatita e nevoia de a se apara de alte animale ca ei, dar nu se uita la ei ca aparandu-se in felul in care o fac, devin la randul lor animale? Pana la urma, si eu ma apar cum pot de ei, dar asta nu inseamna ca m-am intors la natura mea animalica, chiar daca prefer haosul. Eu asta nu pot intelege, cum unii devin animale aparandu-se de altii si mai apar si unii asa ca mine si tine care tot se apara, dar arata mai mult a oameni, chiar daca noi doi propovaduim intr-un fel sau altul haosul... Tu ca profesor, eu ca prozelita ta:)).

    RăspundețiȘtergere
  10. Eu ma raportez Iunia cu firescul la mine in raport cu universalitatea, cu ultimele descoperiri umane in ceea ce reprezinta FIINTA.
    De mulţumit o fac pentru că ştii exact ceea ce să combaţi şi unde, că fără efort prea mare îţi iese:))
    Şi n-ai de ce să roşeşti, tu trebuie să albeşti:))
    Da. Fiecare are în casă o femeie d-aia dar nu se vede. Istoria umanităţii şi-a croit şi ea tunele bine luminate şi consolidate, fiecare tunel cu o luminiţă în capătul ei. De aceea se spune că "Speranţa" e o curvă patentată şi că e posedată de toţi:))

    N-AI CE SĂ FACI. AŞA A FOST LUMEA DE LA ADAM ŞI GAGICĂ-SA: "in alienarea lor te freaca in ultimul hal cu prostiile lor. "

    Şi vezi că mă confunzi!!!

    EU NU SUNT HAOSUL:)))

    Ci sunt observatorul-jucător. Susţin sistemul cu dragosteŞi uneori cu mare toleranţă(largheţe)
    ...
    Altfel s-ar prăbuşi..mai abitir. ŞTII?
    Ar cam trebui să înţeleagă asta şi FETELE:)

    RăspundețiȘtergere
  11. Pai teoretic esti haosul. Practic, esti iubire din iubire:). Sau ma insel?
    Deci teoretic amandoi suntem haotici, dar practic suntem iubire din iubire. Ne-am lamurit acum:D?
    Oricum, e amuzant ca eu imi var nasul pe peste tot si mai marii adulti nu o fac. De-abia nu te plictisesti nici tu cu mine:)).
    Eu cred ca daca nu m-as simti putin stanjenita din cand in cand, ar fi grav, pentru ca aroganta ar atinge cote maxime si poate si ireversibile. Avantajul de a mai avea bun simt si a te ingriji de el probabil.
    Pai cum am mai spus si pe blog, exista si oi blonde, ca mine, care nu merg pe tunelele stiute, ci isi sapa singure tunele. Spectacolul de-abia incepe atunci cand se surpeaza tavanul si cade peste tine.
    Totusi nu ma lamuresc intr-o privinta. Ce s-ar prabusi? Tunelul tau, pe care poate vor sa o ia si altii, sau tu daca n-ai suferi de toleranta?

    RăspundețiȘtergere
  12. Nu, nu te înşeli:))
    Iunia tavanul cand se surpă, trebuie să fii cu ochii-n patru. nu ştiu cu viteza de reacţie cum stai?))

    Nici unul din cele două. Tunelul meu e căptuşit interior.:)

    RăspundețiȘtergere
  13. Bre, FETELE, cel putin una dintre ele, a inteles asa : si aia de-i faceti voi prosti, care cam sunt identici cu aia de-i fac eu prosti, sunt tot iubire din iubire. Ne-am intelesera? Cata vreme nu vedeti iubirea din prosti, ci doar prostia, urlati la luna. Ca lupii cei albi.

    Mi-a placut ce a spus "The women", "adevaratul mesia nu vine din divinitate, ci vine din noi". Perfect adevarat. Si "Noi, cei care suntem raspunzatori pentru lumea asta". Asa e. Nu e altcineva pe care sa continuam sa aruncam vini. Noi facem lumea. Ma rog, viziunea mea, nu stiu daca ea coincide si cu a ei.

    RăspundețiȘtergere
  14. Loriii...
    eu vad iubirea "din prosti", pacat ca EI... nu si-o pot vedea/accepta/constientiza/impartasi lucra etcetera...
    Nu stiu cine urla "la luna", eu unul simt uneori ca vorbesc pe...pustiu. Ma detasez de orice fel de "lup" pentru ca nu ader la concept...sau la mamiferul carnivor.
    Eu sunt un fel de eco-pe/de pe Luna:)

    RăspundețiȘtergere
  15. Lori, dragostea mea, arat eu de parca as urla la luna:))? Sincer acum!
    Si daca chiar as da semne ca as face-o, ar fi pentru ca ei nu vad iubirea din fiecare si raman la stadiul de babuini care fac troc cu purici intre ei. Pai eu nu stiu ca eu sunt iubire din iubire si ei la fel, cel putin teoretic? Dar cum n-am atins pragul acela in care chiar sa nu ma mai enervez din cand in cand de ce-mi aud, vad si simt, normal ca imi mai sare tandara. Si tie iti sare, ma gandesc:).
    Si foarte just ca noi suntem de vina ca lumea e asa cum e, dar ai vazut tu pe unul care sa nu paseze vina celuilalt? Arata-mi-l si mie, sa nu mor proasta, in caz ca l-ai intalnit!

    RăspundețiȘtergere
  16. Of cum concretizezi tu...mai copilule.
    Eu doar schitez luciditatea, pe cine crezi tu ca intereseaza forma concreta a FONDULUI PROBLEMEI
    ...EXISTENTIALE:)
    Ai vazut?
    De asta las eu TUNELUL LIBER. Ca sa nu moara Luminta. Bine, acolo canta Anghel end Co:)

    RăspundețiȘtergere
  17. Joker, tu faci ce vrei si cum vrei:). Eu spun ce am de spus sau daca nu tac naibii si ori ma amuz, ori inghit in sec sila, repugna si mai stiu eu ce alte de-astea.
    Depinde in ce toane ma prinzi si daca are cine ma asculta. Evit sa vorbesc celor care nu inteleg nimic in mare parte din ce zic eu.
    Iar eu zic ca Lori are oaresice disponibilitati, ca sa te citez. Dar pentru asta trebuie sa si faca in vara o sesiune de urcat pe sub Tampa cu mine:)).

    RăspundețiȘtergere
  18. Ma..io garantez ca se risca. Nu stiu insa... cu timpul liber cum sta:)

    RăspundețiȘtergere
  19. Bre Iunia, sa stii ca pana la un punct CHIAR E vina celorlalti. Ca asa cresc copiii. Intr-un fel, impus, dictat etc. Parintii baga in ei diverse. Frustrari, vini, interdictii, conceptii. Copilul ia, ia, ia, ca un burete. Daca reuseste sa se trezeasca, e bine. Atunci cand e adult, eventual. Daca nu, poti sa-l acuzi?
    Asa ca, da, poti sa arunci vina in carca parintilor si societatii. Ca, stii ce? Aceasta chiar e REALA. Dar poti si sa incepi sa deschizi ochii aia carpiti de somn spre alte intelesuri sau sa ramai indoctrinat in continuare.
    Dar, vorba lui Blue, poti sa-i acuzi, fiind ei manipulati mereu? E nebunie perpetuata, pur si simplu. Eu asa o vad.

    RăspundețiȘtergere
  20. @ Joker : Te asigur ca acum am o groaza de timp liber.
    Probabil si atunci, la vara.

    RăspundețiȘtergere
  21. Pai da mai Lori, e vina parintilor in mare parte, nu zic nu, dar dupa-aia daca acei copii deveniti adulti perpetua aceeai prostie, nu devin si ei la un moment dat vinovati? Din victime ajung vinovati. Asa se perpetueaza raul de secole. Si daca e sa o luam intr-atat, nici actualii nostri parinti nu sunt vinovati ca au invatat sa traiasca viata prost. Atunci, pana la urma, cine e vinovat? Dumnezeu ca ne-a facut "perfectibili", ca sa nu zic altfel sau Satana ca exista in spatele lui Dumnezeu? E fina nunata Lori, deci citeste printre randuri si dincolo de ele:).
    La un moment dat, toti ne facem vinovati de cate ceva. Ca nu o facem cat suntem copii si o facem dupa-aia adulti fiind, dar tot ne facem.
    Dar te intreb eu pe tine: cine ar trebui sa ne trezeasca? Adica parintii e clar ca nu mai pot in mare parte, profesorii nici atat, guvernele si statul in fond, impreuna cu biserica tin mortis sa fim sub jugul manipularii. Deci cum ne trezim?
    Nu-l baga in seama pe Joker! Las' ca stiu eu ca tu ai timp... Daca nu, iti faci timp pentru mine special, la fel cum si altii dau semne ca si-ar face pentru la anul in vara:D.

    RăspundețiȘtergere
  22. Pai aia, ca nu trebuie sa te trezeasca NIMENI.
    Alegerea e numai a ta, daca te trezesti sau nu. A ta, ca spirit.

    RăspundețiȘtergere
  23. Pai o fi a ta ca spirit, dar cum se face asta? Si trezirea asta se face tot pentru ca vrei tu, ori la nivel constient, ori la nivel inconstient.
    Doar vrei si atat? Si se intampla magia?
    Eu zic ca nu! Trebuie sa mai pui si efort din partea ta pentru asta. Tu ai impresia ca totul chiar vine de la sine? Daca ar veni de la sine totul odata ce ai ales sa te trezesti, atunci de ce sunt atatia ipocriti care sustin ca stiu despre ce vorbesc, ca nu fac parte din sistem? Poate au ales intr-un anume fel sa se trezeasca, dar s-au speriat si au dat inapoi ca lasii.
    Deci chiar nu inteleg! Cum adica se trezeste spiritul? Din inertie? Din ce?

    RăspundețiȘtergere
  24. am scris sii eu ceva un pic asemanator,aici: http://iubiresifrumusete.blogspot.com/2010/09/priviti.html

    RăspundețiȘtergere
  25. Iunia-sti cum e cand adormi intr-o masina,iar la oprirea ei te trezesti...

    RăspundețiȘtergere
  26. Iunia, Iunia, citeste Osho, si o sa te dumiresti, copile.

    RăspundețiȘtergere
  27. Lori, n-am timp si de el. Plus de asta, nu m-a convins.
    Toteu, eu tot nu prind nuanta, sincer! Le-oi prinde eu pe marea majoritate, dar ma mai impotmolesc si eu din cand in cand si asta e una din acele dati.
    De unde stie adormitul cand trebuie sa se trezeasca? Si altii de ce nu se trezesc niciodata? Sau si mai rau, se trezesc buimaciti si adorm la loc in mare parte.
    Daca ai fi amabila sa-mi explici mai pe larg, ca vad ca ai disponibilitati, iti raman recunoascatoare:).

    RăspundețiȘtergere
  28. Iunia-citeste treptat cartea care ti-a recomandat-o Lorelei,era sa zic Lori.ai sa vezi citind cartea,dilatarea timpului ca posibilitate.in aceea dilatare poti sa inveti si pt scoala,vei observa ca asimilezi incredibil e usor ceea ce doresti.
    raspunsul la intrebarea ta...am inca in obicei,gandirea si ma blochez brusc,dar scurt cand mi se pune o intrebare.eu de ani de zile nu mai gandesc,efectuez gandirea,apropo de ceea ce se spunea azi pe blogul acesta despre gandire(si femeie).daca vreau prind gandurile din zborul lor si exprim acelasi lucru care l-as exprima negandind.poti vedea maturitatea,echilibrul si tot ce vrei.asa ca las gandurile sa treaca prin fata ochilor mei,pana cand nu le mai vad deloc.
    :) :) si acum sa scriu despre ce m-ai intrebat.
    tu ma intrebi unde este speranta in tine...glumesc.
    adormitul nu trebuie sa stie,el doar se culca traind actiunea lui cu propria sa fiinta.el se trezeste doar la incheierea actiunii lui.el isi da comanda sa faca o actiune.actiunea lui se incheie cand traieste o alta actiune.el continua sa traiasca.deci orice om se trezeste in viata lui,nu exista om fara speranta.caci speranta vine de undeva.de unde vine speranta?vine din iubire,ca sentiment nu ca stare.de ce scriu despre speranta.caci omul ce nu se vede trezit isi mai cauta inca speranta,crede el pt recunoasterea iubirii.de ce vrei sa recunosti iubirea?pt a te trezi din somnul suferintei ca suntem separati.de aceea se zice ca iubirea este oarba.caci ca prim soc pt tine este sa nu mai vezi nimic rau.iubirea iti expune din prima, ceea ce iti aduce.ea joaca corect.acest soc il numim noi trezire.deci trezirea nu este ceva extraordinar,este doar socul tau cand vezi ca cineva se pune in maini si cu picioarele in sus si iti spune "te iubesc,asa ai stat tu tot timpul".
    ceea ce este extraordinar prin trezire,este iubirea.caci o vei vedea cum nu te-ai fi asteptat vreodata,o vei vedea in actiune,actiunea ta,in a trai,in toata fiinta ta.fiinta ta iti va parea aerisita,de aceea senzatia de eliberare.dar totul este la locul sau.sti cum e iubirea care o credem noi iubire si nu o traim iubire?este asa:iei un om de picioare si il scuturi cu capul in jos sa vezi daca iese ceva din ,buzunarele lui,ascunzisurile lui,din fiinta lui.asta faci cand cauti ceva,dai totul peste cap si transfigurezi.de aceea se zice cautarii ca e inutila.
    nuanta nu e obligatoriu sa o prinzi,sa o diseci,ci doar sa o lasi sa-ti treaca prin fata ochilor.sinele e in tine,dar nu totul vine de la sine ci din iubire,Dumnezeu.iubirea trece prin sinele tau,si ea e infinita.daca te vezi si pe tine infinit,nu-i bai,caci exista un singur :)infinit.
    acestea sunt cuvintele cheie care poti sa le lasi sa treaca prin fata ochilor tai,obsevatiei,atentiei tale concentrate:
    "Tu ai impresia ca totul vine de la sine?
    Eu zic ca nu! Trebuie sa mai pui si efort din partea ta pentru asta."-
    -aici e confuzia,nuanta,impresia
    pui efort ca totul sa vina de la sine.unde sa pui efort?tot in sine.sunt oameni care-si vad doar sinele si nu vad iubirea care trece prin el.si asa nu vezi unde ajunge iubirea prin trecerea ei,ci doar efortul,un produs al sinelui.un produs de tiraj repetitiv.ca filele unei carti.un tiraj care iti confera nevoia de a prinde.
    iubirea nu este doar ce ne imaginam noi,ea este,calatoreste in de-a lungul vietii noastre.daca am stii ce este iubirea,ne-am vedea viitorul.daca ti-ai vedea viitorul,poti vedea portita raiului.daca poti vedea portita raiului poti vedea realitatea asa cum este ea in totalitate.daca vezi realitatea l-ai vedea pe Dumnezeu in fata ta,cum intra in tine,prin porii tai,prin fiita ta.daca l-ai vedea pe Dumnezeu ca intra in fiinta ta,l-ai vedea peste tot.daca l-ai vedea peste tot...vezi iubirea in forma sa finala si moartea va zimbi in spatele tau calatorind mai departe.daca vezi moartea calatorind,te ti dupa ea pana constati infinitul si moartea un punct negru in intuneric.daca vezi un punct negru in intuneric...asta sa-ti raspunda altii si tu.

    RăspundețiȘtergere
  29. Joker-ia uite ce ma ajuti tu:"respira de dragul frumuseţii respectului, al privirii până la urmă."nu mai pot de zambet.scrisesem pe un blog de o problema care mi se infatiseaza de cateva luni si uite ca apar elemente ajutatoare.blogul era:

    RăspundețiȘtergere

Căutati pe acest blog