Nu mi-e teamă să lupt ca să fiu văzut.
Masca nu-i pentru tine, ci pentru a-i proteja pe cei apropiați ție. (Christian Bale)

02.11.2013

Jack și Rose


Mă trezesc și eu luat prin suprindere simțind că în mine recunosc un Jack Dowson și un Rose.
Ideea conturată, verificată ca pertinență în ecuația periculoasă a schimbării mă ia prin surprindere ca un  Balet al dracu suav de dual interior. Și iubesc tot cam ca un Jack și o Rose împotriva atâtor iceberguri colosale cu pretenție la unicitate, originalitate și tărie...a căldurii.

Nu e neapărat o asumare pe cât o măreție interioară pe care o simt continuu revărsată...și o dăruiesc.
Și șchiop dar și cu forța unui tsunami, uneori de aproape alteori de la distanță.
Frumusețea Vieții m-a învățat asta. Sau poate Cameron târziu.
Cotrobăit de atâta pasiune ancestrală de un Jack și o Rose, mă învăluie în mister și nebunie alte două ființe: Cossete și Gavroche care îmi dau dimensiunea întreagă/provocatoare a unui Dumnezeu plenar.

Animale, dușmani surprinzători, înfricoșate ale pasiunii...iubesc cu atâta pathos încât și eu mă sperii, de la atâta vitamine, recunoaștere! puritate și recunoștință. Iar în timpul ăsta Îngerul mamei îmi zboară năuc prin inimă spunându-mi că Irina e toată un înger...pe pământ, lovit, iubit, blestemat și hărăzit din lumina și întunericul celor sfinte și păgâne.

Un Jack și un Rose mă vor cotrobăi neîncetat prin vene, în inima atât de nebună, pe care o voi dărui aceleași frumuseți interioare care o cere, pentru înălțarea purității...parcă venită săraca de NICIUNDE...pentru eternitatea dragostei-con-știente, ba chiar raționale!
Acest dușman ultim atât de drag, atât de războinic în fața slăbiciunii generale...stereotipiilor grandioase.

Iubesc prostia pentru că iubirea poate să iasă atât de bine în evidență, prin constrast...prin frica tuturor de împlinire, prin ajutorul divin.
Rușine! Nu. Milă! Nu. Uitați-vă în inima voastră. Lăsați-vă  "ochelarii cumpărați". Faceți-o. Reîntoarceți-vă la Început: la un an, la cinci...sau chiar cincizeci.
Să mă adap din ea...pentru a fi eu însumi un izvor de Jack & Rose.

Îmi iubesc lacrimile? Care nu știu nici să iasă nici să stea, și nici să spele toate rufele atât pure ale haosului nostru al tuturor?? Da. Unicitatea lor nebună. Jack & Rose vă iubesc! atât de mult...
Parcă a-ți fi mântuire, exemplu abstract și atât natural tot-odată. :)
Plăsmuirilor ce sunteți.

Ps: Ce mișto și relaxant trebuie să fie să-ți reușească să fii o oama de tinichea sau căpcă1. inteligența să te ajute să treci peste. ca și..în alte cazuri cu ea să sări peste, dar, să cazi pe același senin cenușiu al grandioasei indiferențe care naște...dorințe...serioase.

4 comentarii:

  1. N-am văzut niciodată Titanic.
    Și nu știu dacă ce-ai zis tu acolo e de bine sau rău. Dar am o poveste de amor pregătită. O să vină în următoarele zile. Lived by Oama.

    RăspundețiȘtergere
  2. Clasic! :))))
    Adică urmați-o. :)
    Căpiați-vă cu strategie...dar trăiți! Poate cine știe, nu veți mai face într-o bună zi la întâmplare(haos) nimic.
    Oamo tu crezi că toți au lubrifiantul tău la purtătoar... ca să îmbine toate planurile prin prisma lor, nu a ta? :)
    Nu confuza planul atrăgător erotic cu cel al Sensului. Divinul prinde mai bine în ultimul. Deci, nu de întâmplare sau ne-respect. ps Nu am cum să te vorbesc de rău. Mă luam de viața ta la mișto cu masculii de rigoare...așa ca distincție față de trăirea interioară complexă în funcție de alte complexități care mă dărâmă...raportat la simplitățile pe care le dobori tu. și f.probabil pe bună dreptate

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Voiam să spun că e pregătită o poveste de amor pentru a fi povestită. Nu că va apărea una conform unei strategii bine puse la punct. Eu dobor simplități?

      Ștergere
  3. Da. La aşa dimensiune previzibilă, la ce te-ai aştepta?

    RăspundețiȘtergere

Căutati pe acest blog