Nu mi-e teamă să lupt ca să fiu văzut.
Masca nu-i pentru tine, ci pentru a-i proteja pe cei apropiați ție. (Christian Bale)

24.03.2013

Like Sex. Sau cum vă place, mai pe scurt.

Mic tratat de Likeologie virtuală pervertită

Din ciclul nevinovat şi nerecunoscut al tonului care face muzica vă prezint Motto-ul:
 "Nici un claxon nu mai e ce era o dată"

N-aş vrea să fac apologia miezului din dodoaşcă sau să arăt fiinţei interioare cum pulsiunuile sexuale sunt tratate diferit: cu ură, dispreţ ori cu băşcălie deloc întâmplătoare, nu!
Ci mi-am permis să găsesc o explicaţie noului fenomen ascuns dar debordant, al Like-ului.


Restrânşi ca arie emoţională.

Constrânşi la a vorbi doar din pătrăţica-noastră.

Reduşi la orgoliul vanităţii ori a clipei sacrificate pe altarul exclusivităţii sentimentale Omul nou/ este-ticul subţire s-a văzut şi s-a trezit în ipostaza de a încerca să se desfăşoare din cuşca/colivia lui.

De aici nu mai are voie să trăiască(devine treptat regizorul-regizat), nu mai are nevoie să cunoasă, să înţeleagă prin celălalt. Nu.
Ecuaţia familială plus accesul la platformele de socializare ia înlocuit(fără să ştie)respiraţia şi inspiraţia lucrurilor simple.

Din faţa televizorului, a calculatorului emite, decide, consideră şi distribuie păreri. Se numeşte Like (sau dislike)

Plăcutul este în acest nou-dat substitutul perfect al emoţiei, al încercării de a explora sau de a încerca a te manifesta natural. Familia ajungând din acest punct de vedere chilia mântuirii sufleteşti prin subiectivităţi uşoare necesare oxigenării creierului.


   Dacă mă simt înghsuit, în ceva tot am să mă recunosc.

De ce ai putea înfrunta necunoscutul dacă fecalele bisericeşti ale creştinismului te-au pus la lojă pentru a putea arunca de acolo simplităţile propriului tău eu? 
Nu te doare nici mâna, nici capul să poată să-ţi placă toate animalele din ţarcul democraţiei, nu? Cu condiţia să nu deranjezi, desigur nu de alta, dar nu ai avea ce!?

Ca să trăieşti: trebuie să fii altfel în fiecare zi.
Ca să scapi: trebuie să dai de mâncare eului care poate să devină obez cât vrea, nu se vede. Ai scăpat!


                                  Iată obezii plăcerii!

Alienarea fiinţei a creat stereotipuri până şi în plăcut.

Plăcerea îngrădită pe ascuns respiră prin tot felul de universalităţi.


Plictiseala, lenea, luxul şi temerea nasc naşte hibrizii umani ai like-urilor!

În fond trec străini unul pe lângă altul preocupaţi, ignoranţi, constrânşi de cele mai sensibile lucruri. Sexul se lăfăie şi strigă în biserică!


                                

3 comentarii:

  1. CEC this out, my friend.

    Sign your name
    I'll tell my dreams in return
    Some day we're gone
    Filled up with ghosts

    http://www.youtube.com/watch?v=Qu3ktbWhxh4

    RăspundețiȘtergere
  2. Salut!
    Pentru ca imi place blogul tau, am inceput sa-l urmaresc. Te astept pe la mine http://filmandotherstories.blogspot.se/
    si daca ai placere sa ma urmaresti...
    :) O primavara frumoasa iti doresc!

    RăspundețiȘtergere

Căutati pe acest blog