Nu mi-e teamă să lupt ca să fiu văzut.
Masca nu-i pentru tine, ci pentru a-i proteja pe cei apropiați ție. (Christian Bale)

09.03.2013

Festivalurile cresc, simţirea limitează..




Paradoxal sau nu societatea românească înaintează virtuos şi cunoaşte o dezvoltare spectaculoasă în dreptul scenariilor de tot felul. Nu ar fi nimic nociv dacă strategiile nu ar fi şi foarte uşor predictibile. De aici şi sumedenia de clacări cu stagnările de rigoare. Rolul ingrat al domnişoarei Speranţa îşi pierde treptat din aerul credibilităţii trecând pe tărmul formalităţii, acolo unde convine oricui. Ei i se dă rolul de îngrăşat aparenţele de tot felul.


         Eşecul diplomaţiei şi dragostei părinteşti va naşte monstruleţi:sexuaţi/asexuaţi

Efervescanta creatoarea economie subterană îşi dezvoltă monştrii ei pragmatici. Munca conceptul în sine este deja scindată între patron şi angajat, şi reflexia ei puterea şi opoziţia; convertită într-o ură colorată-democratic, fără sorţi de izbândă.
Aidoma bărbatului care ŢINE femeia, şansa succesului modelului tradiţional(familial) este efemeridă şi se ţine de un fir de aţă; nicidecum (de)o regulă, sau un "destin" aşa cum le-ar place multora să creadă.


Sictiriştii se întâlnesc aici cu plictisiţii, responsabilii cu tradiţionaliştii 

Poezia, educaţia fizică, competiţia, fair-playul, pasiunea, creaţia pălesc în faţa corectitudinii, a regulilor ce trebuiesc a fi slujite cu sfinţenie.
Strategiile proaste(dar corecte) urmăresc doar respectarea subordonării: ele garantează circuitul banului, iar în urma lui  important devine să nu laşi sufletul în manifestare. Mai concret discernământul şi timpul acordat argumentării trebuie anihilat.
Naturaleţea trebuie înnăbuşită, nu de unul singur de exemplu, împotriva ei se coalizează artificialii, impotenţii de toate culorile partinice şi spirituale.. 

 Orice subiectivitate se confundă adesea superb cu prejudecata şi trebuie văzută dinainte obiectiv în familie şi în orice instituţie. Aşa avem în viaţă: proaste(uraa..), urâcioase, frustrate, o armată de depresioniste şi CONSECINŢELE: curvari eficienţi, afemeiaţi, şefi-preoţi ascultaţi/aşteptaţi cu sfinţenie....
                                                                      ????? 




Şi,, uite aşa...scenariile de film sporesc!
 Dar şi de viaţă: chicioase deopotrivă crude, necredibile, neofertante. Din motivul ăsta şi teatrul are trecere la simţurile românului mai uşor decât producţiile cinematografice proprii.
Avem nevoie să ieşim din imaginarul cotidian! Se simte nevoia să respirăm puţină iarbă
La munte sau la Kitzbuel ori chiar la salonul de masaj, nu poţi ajunge aşa uşor!
De ce sunt milioane de scenarii urmărite? Pentru că ele NE ARATĂ CUM am putea, cum este sau "ar" fi firesc să trăim!


 Limba nu se confundă cu vorba. Cuvântul este ca apa de izvor. Limba dă sens, ba chiar plăcere. Iată Frica Naţională!
"Cum" nu este similar cu "posibil", şi asta pt că ne place să ne alintăm şi masochizăm de mici:
Creştem cu toţii atât de frumos...şi reciproc adulaţi iar, la maturitate nu mai dăm doi bani pe credibilitate.  Dacă... ne referim la EDUCAŢIE: ne căcăm pe noi (plăcere nedisimulată pentru cuvânt) aruncând pisi-ca în cur-tea...diverşilor şi terţilor.

Aşa ne-am trezit* (cu şi fără ghilimele)cu toţii că trudirea, responsabilităţile şi repetabilităţile se duc către?.. către? , Twiter şi Face-bok.
 În fond ne aratăm reciproc unii la alţii-nevoia de scenarii, de creaţie sau că naturaleţea ne-a zburat, ni s-a depărtat, luat. Vrem prin astea să ne identificăm, să ne valorizăm. Este ca şi cum am răcit şi vrem un fervex pe care-l luăm şi dorim să avem febră şi a 2-a zi până... la ultima a  vieţii. Mersul la farmacie a devenit o laudă a inimii familiale.

                                    Ni s-a luat bucuria ca sufletul să producă! 
Poate n-a existat niciodată, dar astăzi ca să-ţi prostituezi Sufletul este un lux, care se tratează într-un cuantum de orgasme neaşteptate sau nedorite pentru: a ne surprinde plăcut.
Micile bucurii se împart şi explodează totodată! 

Nu pot să nu le mulţumim celor ce ocolesc orgasmul, necăutătorilor de soluţii naturale, detectivilor de respectări ale regulilor de imbecilizare sufletească, ei  oferă gratuit vitamine beatitudinale. Depinde fiecare în ce le poate converti.


Este adevărat aparenţele ne ţin în viaţă dar ele, nu ne garantează existenţa, respectul, rostul, sensul şi fiabilitatea relaţiilor noastre sociale, familiale. Curva supremă numită Statul român mizează în continuare pe una din esenţele recent importate, în speţă a manipulării occidentale: un cur imens şi fraged! 

Nu negăm, nimeni, dar nu ne luaţi copiii. 
Oricum asistentele tv vrem doar să le futem. Ecuaţia casnică are şi ea dreptul la ozon.
So?
Ce ar mai fi? 
Da da.., ar mai fi că undeva la 15%din respiraţiile naţionale nu se uită la televizor(un fel de facebook învechit).  
Altfel spus: Nimic.
Dumnezeule! 
Hai la treabă, că noi suntem atenţi la ce ni se spune!!! 

                                                *******************

             
     "dacă azi ai cumpăra... un cerb, fără frunze n-aş veni la tine" :)

4 comentarii:

  1. Aaa..... oau!
    Putine articole obliga la recapitulare, asa cum o face asta!...

    RăspundețiȘtergere
  2. :)
    Frate-lo con domenio....
    :)

    Recapitularea sau obiectivarea cer o punctare necesară şi asiduă..
    Şi nimeni nu o să facă asta în condiţiile în care eu am atacat generalităţile şi trendurile mioritice.
    :)
    Mulţumesc de feedback.

    RăspundețiȘtergere
  3. Am privit clipul şi m-a luat cu leşin. E grotească asocierea Lui Marian Nistor, un domn trecut bine de prima tinereţe şi lejer ridicol cu bandana aia peste părul vopsit, cu duduile siliconate şi expuse cât mai devoalat, precum cărnurile-n galantarul măcelăriei. Mi-a venit să zic: băh, treziţi-vă!!!
    Asta-i starea naţiunii, cum bine ai surprins lucrurile, Jokerino! Femei artificiale, rezultate în urma torturilor cu regimuri de slăbire şi operaţii estetice şi o seamă de bătrânei care au uitat să privească în buletin. Hidos, artificial, penibil. Nimic despre decenţă, simţul realităţii şi al măsurii. Doar oameni cu vise infantile despre zâne făcute la traforajul clinicilor estetice şi bunicuţi care se poartă ca feţii frumoşi.
    Gata, vreau să evadez din lumea asta! Nu-i mai suport, bre!

    RăspundețiȘtergere

Căutati pe acest blog