Postare. Unica.

De ce să iubeşti?
Cum să iubeşti?
Cand ai atâtea de facut?

Viaţa in sine este o scuză pentru iluzia de a fi Frumosul, Frumuseţea... şi puritatea Încarnate.
Poţi mai repede să iubeşti subsidiarul.
Dumnezeul-conex. Secundar.
Minunat, miraculos..dar, inferior. Ajungi şi tu astfel un Dumnezeu în manifestare!

Iubirea. Hm!
Ţine de iubire, pură, de frumos(gând alb, nicidecum bivolarian), de umilinţă, de curaj, de virilitatea copilului din tine!
Cand nu vrei să reuşeşti, să nu-i dai consistenţă, să o lipseşti de miez.... te alături celorlalţi. Deşi e firesc(sic!) să îi urăşti(provocându-i, stimulându-i). Astfel rămâi vrând-nevrând cu rumeguşul speranţei:

Cuvintele, gândurile, imaginaţia, inteligenţa, puzzelul social îţi pot salva fiinţa. Aparent. În acest sens făcând o sârbă zdravănă peste Iubire...

Esenţial este s-o joci, bine. Braşoveanca este superbă.
Însăşi iubirea derivă din asta şi, poartă deja! numele unanim ne-recunoscut de "manea".

Iubirea?
Strigătul minţii în pustiul social! Nu inima, care doar "vrea".

Strigaţi. Mâhniţi. Vorbiţi. Zâmbiţi, măcar, atât. Aşteptaţi miracolul social. Cel al Iubirii este suspendat, este ocupat, este arestat.

Urâtul cel frumos: Dreptatea în sine într-o asociere bizara cu Dumnezeu dă câştig de cauză de bucurie vremelnică şi scurtă celui ce cuteză....de a izbândi!(...)
Culmea, Geo simte asta!Geo nu iubeşte! Nu vrea!
Se "gândeşte" la atractţie, la seducţie.........
Iar eu tocmai mi-am găsit să o dezamăgesc. Sunt un prost, iar ea ştie asta. De aia mă şi iubeşte(no words).
Eu însă am decăzut. Am decăzut în beciul iubirii. Şi ea ştie asta....mă lasă....Iar alalteieri ca să-mi mângâie fiinţa m-a apostrofat cu: "-Ce faci măi om bun". Tocmai pe seara mi-au dat lacrimile... Suferinţa transformă iubirea in cunoaştere, mi-a zis asta. Mi-a reamintit cu placere întristată.

Aşa că fraţi democraţi: Haideţi să nu mai iubim, propun! Prea multă interfereanţă a adus aici literatura, vecinii, poveştile şi realităţile cotidiene. Dacă visarea ar fi avut proprietăţile pe care i le daţi, Violul l-ar fi inlocuit pe Iuda din cauza lipsei de strategie şi acurateţe. Lăsaţi Speranţa pură, nu o mai îmbâcsiţi.
Avem soluţia de avarie:Căsătoria! (Viva soru-meaaaaaa.......:))) )
Punct ochit, punct lovit!
Numai aşa putem gasi înlocuitorii perfecţi ai iubirii!!! Vitaminele Iubirii(nu le spun, le deduceti), devin astfel indispensabile imaginaţiei, speranţei, urii, dispreţului, ludicului, miracolului şi sărăceste Taina.

Nu are nicio treabă săraca Căsătoria cu subminarea Iubirii: Nu!
Ea doar propune salvarea neputinţei.
Ea ar fi fost totuşi de folos dacă ar fi putut să te îmbie unul pe celălalt de a fi mai bun.
Sunt prea proşti şi nevinovaţi însă componenţi să nu se întreacă sau să-şi pândească reciproc mistere ale vieţii încă neelucidate: DIN PĂCATE!
Căsătoria face din instanţa ei, din interesul Ei înlocuitorul strălucitor al purităţii, al adevărului şi al slăbiciunilor fiinţei umane. Netezeşte, scoate luciditatea...pe dos a iubirii şi pregăteşte generaţia de aur a Asupritorilor.
(am scris ieri în prepostare).

Slăbiciunile le putem iubi? Ha!
 Mult mai mişto e să le exploatezi pe ale altora, dacă nu faci bani din asta, eşti fraierul comunităţii.

Ne-Simţirea.
Ţine de alienarea din arheologia indispensabilă a Iubirii şi, de a cauta neîncetat ÎNLOCUITORI la orice. De aţi găsi aliaţii pertinenţi sociali.

Nu poţi fi cu potăile pe verandă şi să intrii şi in Templu (asta apropo de Vulturii...semeţi ai ştiu eu cui).

Iată salvarea literaturii! Iată sursa crimelor, a divorţurilor. Cifra 2 nu suportă discrepanţele. Ea respiră IubirEA.
Cifra 2 (vezi întreaga semnificaţie a trilogiei Stăpânul Inelelor) nu are părinti, sunt divorţaţi din start. Ea are doar Dumnezeu. Iar eu, sunt atât de prost-pe dos încât vreau să-i împac. Exuberant! Geo e singura care se minunează de "prostiile" mele şi mă iubeşte pt asta, restul persoanelor extraordinare de lângă mine sunt putin dubioase. Geo se încantă atunci când vede în mine că încolţeşte Iubirea.
Asta m-a tinut sanatos la cap.....
A fi sănătos-neabonat farmacial se traduce în urmatoarele chei: ne-bun, ne-înteles, ne-coe-rent... ceea ce presupune ne aruncarea pe fereastră a inocenţei, a zborului(peste limte & moore) şi o vie inconştienţă a încăpăţânării în stare de puritate.

Să recunoaştem: putem să ne contrazicem cu zeci de milioane de drăguşence, andreiradumizi samd şi să ne învârtim în jurul cozii excitante, familiste sau inteligente: ÎNVâRTIREA este Hora Vieţii, este oxigenul social, ceea ce nu reţine nimeni este că nu avem partituri, ci doar "partitura", esenţial devine cine ţi-o aşează în faţă.
Iată lupta.
Proasta.