Nu mi-e teamă să lupt ca să fiu văzut.
Masca nu-i pentru tine, ci pentru a-i proteja pe cei apropiați ție. (Christian Bale)

27.08.2011

Can you hear me...





"Can you hear me, can you hear me
thro' the dark night, far away,
I am dying, forever trying,
to be with you, who can say.

We are sailing, we are sailing,
home again 'cross the sea.
We are sailïng stormy waters,
to be near you, to be free.
......Oh Lord, to be near you, to be free"
Cum poate exista Dumnezeu pe Pământ iar El să fie văzut sau simţit oriunde... încă mi-e foarte greu să accept chiar dacă e foarte uşor de mirosit. Şi asta din cauza faptului că a apărea şi a dispărea mi se pare de prea puţină consistenţă.
Nici măcar o premisă esenţială de apariţie a misterului, de a-l lua ca tovarăş sau model.


Adevăratul, verificabilul, singurul Dumnezeu este CUVÂNTUL.

Cu el să faci paradă NU ŢINE. Iată sursa blestemelor.
Nu este susţinut de talent pe cât de emoţie, acolo cuvântul devine Dumnezeu, bineînţeles şi molipsitor.

Nu mai intraţi în cantonamente morale.
Nu faceţi nici cât o ceapă degerată deşi rezonanţă daţi cât un fulg doar mediului familial. NU SE PUNE.


36 de comentarii:

  1. Melodia asta e...fara cuvinte :) Superb!

    RăspundețiȘtergere
  2. Simţire high..
    Un Dumnezeu numit iubire..
    Mulţami Mada. Confirm:)

    RăspundețiȘtergere
  3. desi am un zambet tare dragut pe figura.dragut,chiar de nu il vad...ma opresc totusi la aceste cuvinte:cat un fulg.
    cat un fulg-face trimitere la-Şi asta din cauza faptului că a apărea şi a dispărea mi se pare de prea puţină consistenţă.
    si na,iti pun si un zambet,caci sti ca un om cand isi pune o intrebare ascunsa,vine si cu un raspuns evident.
    ma duc si eu sa dorm dupa ce o citesc pe Lori.
    ah,uite si zambetul...
    vezi ca vine:))))...

    RăspundețiȘtergere
  4. Da bine, Toteule, mulţumesc de zâmbet.
    Da...vezi: să fie consistent.
    :))

    RăspundețiȘtergere
  5. E fain cântecul!

    Da, se poate observa cu uşurinţă: cuvântul te ridică sau te coboară, el îţi poate clădi sau distruge viaţa şi nu numai strict metaforic. E...inforenergie, adică vibraţie şi informaţie la un loc. D'aia uneori te vindecă iar alteori te răneşte sau chiar te mutilează pentru totdeauna.

    Cum adică "nu mai intraţi în cantonamente morale"?

    RăspundețiȘtergere
  6. De acord Cu tine Blue însă deschiderea noastră la orice nicidecum nu trebuie să fie întâmplătoare.
    ORICE OM TREBUIE SĂ AIBE ARME DE CONTRACARARE SAU
    IGIENĂ MENTALĂ OPRIMĂ....în faţa CUVÂNTULUI ce: "te răneşte sau chiar te mutilează"
    !!!!
    E singura luptă ce merită transformată de fiecare dintre noi în IUBIRE. Indiferent dacă cel de lângă e
    prost,fraier,răzbunător,bun,eficient sau curvă,
    previzibilă samd.

    Omul, românul opune fericirii, firescului, manifestării frumosului: Moralul, intrarea (in)voluntară în cantonemnte. Decizie greşită.
    Grav este că se şi iau mulţi după ĂŞTIA.

    RăspundețiȘtergere
  7. Unii nu-s înzestraţi să lupte. Nu în felul acesta.
    Eu nu pot concepe viaţa ca pe un război absurd al cuvintelor. Pot s-o numesc o luptă de idei, o confruntare a argumentelor, dar mi-e imposibil s-o abordez ca pe un atac la persoană.

    Cât priveşte celălalt subiect al discuţiei noastre, nu am cum să vorbesc în numele altora, dar dacă are vreo importanţă pentru edificarea ta, îţi pot spune punctul meu de vedere despre cantonamentul moral.
    La mine nu-i vorba de dogmă, dar după o sumă de experienţe catastrofale, retragerea în moralitatea cu orice preţ e ca un scut. E o alegere forţată de împrejurări, ca ultim bastion care-ţi prezervă bruma de respect faţă de propria fiinţă.
    Dacă ţi-aş spune că acum trei ani am încercat din nou şi din nou am dat chix, ca o încununare jalnică a tuturor sforţărilor mele existenţiale şi afective, ce ai spune?!
    Să încerc iar?!
    Nu, pentru că nu mai am disponibilitatea.
    Şi atunci, singurul răspuns posibil e retragerea în cantonament moral.
    Dar nu poţi să-i judeci pe toţi la fel. Fiecare are motivele lui şi nu neg că unii se supun dogmei, dând cu şutul fericirii.
    :)

    RăspundețiȘtergere
  8. Blue:Viaţa...se presupune, că a"lupta" nu înseamnă cine spune mai multe cuvinte,înţelesuri sau sensuri,ci ea constă în:Cel, Cei care reuşesc să înţeleagă rostul binelui şi al răului, neclaritatea durerii fizice&spirituale şi a fericirii, de ce "vrem" sau ne încăpăţânăm să rămânem FICŞI(într-un rahat)verificat de alţii!
    !!!???
    Sayyyyyyyyyyyy!!!

    Dogmă, nedogmă, ascultarea de Ceva sau Cineva este rea pt. Inima Ta. Asta tre să înţelegi Tu
    Doamnă. Zic şi eu, nu poţi să mă dai în judecată
    :)
    "am dat chix"Asta e o invenţie proastă a umanităţii.
    Tu nu trebuie să ai "disponibilitate"Tu, ORICUM O AI...DEPINDE CUM O FOLOSEŞTI, LA CE...
    -TE IEI DUPE:)ALŢII?
    -GÂNDEŞTI/SINTETIZEZI DUPE:)ALŢII?

    Iată care e întrebarea!

    Ştii cum arată inima ta Blue?
    Ştii cu ce merge ca să nu stea din bătut?
    Ştii că Iubire înseamnă + înseamnă intimitate(Sex) sau zâmbit dinăuntru din organe, din cli....din educaţie, din sfârşitul fericit al oricărei întâmplări din viaţa ta?
    Voilaa..

    RăspundețiȘtergere
  9. Jokerino,

    Am spus şi repet: eu cred în colaborare, respectiv în armonia prin completare, înţelegere şi sprijin reciproc. Într-un cuplu pot apărea şi mici disensiuni - e acceptabil, dar în majoritatea timpului ar trebui să primeze colaborarea, nu conflictul.
    Sunt împotriva ideii de concurenţă şi de confruntare între genuri, fie că acestea se fac prin cuvinte şi/sau atitudini.
    Dar degeaba vreau, căci cu o floare nu se face primăvara, iar eu -singură nu mă pot opune majorităţii care trăieşte în spiritul competiţiei (de cele mai multe ori neloială) şi ajunge cu uşurinţă la lupte.
    Nu e vorba să mă opun ca să schimb eu lumea, cât e vorba că oamenii care gândesc la fel ca mine sunt destul de rari, iar eu n-am avut şansa să mă apropii realmente de niciunul. Pentru că nu l-am întâlnit.

    Ascult de cugetul meu şi atât. N-am treabă cu alţii. Iar ceea ce văd în jur mă determină să mă retrag inside me, cum spune englezul. E o formă de adaptare, dacă vrei.

    Te rog eu frumos, lasă discuţia despre sex, fiindcă mă enervează.
    Nu vezi la ce a dus sexul?!
    Priveşte cum a ajuns specia asta din pricina acestei "intimităţi organice". O lume de obsedaţi sexuali, de jalnici hedonişti care şi-au anulat fiinţa superioară de dragul plăcerilor cărnii.

    RăspundețiȘtergere
  10. Blue, chiar dacă asculţi de cugetul tău, cele două sexe întotdeauna te vor împinge să merge pe căile lor false.
    A te pune de-a curmezişul dorinţelor şi faptelor lor E O Artă! E o NeBuNie, pe care, doar spiritele alese o poate accesa.
    Puţini oameni în viaţa au GLANDA alegerii!
    dacă nu-i ai pe acei Oameni-de calitate lângă viaţa poate să fie lejer un fiasco, chiar şi cu f.mulţi bani la purtător.

    A te retrage e f.periculos pt.că: ţine de o igienă mentală şi fizică pe care tre' s-o îmbunătăţeşti succesiv şi chiar succint. Lumea te vrea nebun/prost/grasă/trecută, cei incriminaţi foaarte greu au ştiut RĂSPUNSUL.
    Din varii motive. Din păcate.

    Sexul?:)))
    Lumea n-are nicio vină că e obsedată.
    Ce-ar fi să interzică parlamentul mâine orice fel de atingere între oameni a podoabei capilare.
    Dacă tu vei fi dată în judecată în 2015 pt că nu'ş ce atingere ai avut cu vreo fată/femeie, eu am să fiu de partea ta şi am să condamn nefirescul.
    Aşa şi cu sexul.
    Ce treabă au Părinţii cu EDUCAŢIA SEXUALĂ?
    Ar trebui puşi să facă educaţia înfrumuseţării
    organelor interne sau pe cea a iepurilor sau a porcilor, ca să dea mici mai gustoşi.
    Pentru că oamenii se uită urât unii la alţii din cauza sexului, cred că ar trebui să meargă ori pe scaunul electric ori puşi să strige:
    -Suntem prea proşti pentru sec.21! Să ne omoare cineva, că tot ne chinuim.

    RăspundețiȘtergere
  11. :))
    Te-am supărat?
    :)
    Uneori am impresia că ne îndreptăm spre acelaşi punct din direcţii complet diferite.

    Nope! A mă retrage e tot o alegere.
    Nu pricepi că aş putea avea pe oricare din bărbaţii din jur? Ar fi suficient să-l vreau pe un x, ca să-l obţin.
    Faptul că nu-i mai vreau e alegerea mea. Mi s-a luat de patrupezi, de infantili şi primitivi. Fiindcă gata, nu mai dau mărgăritare porcilor, nici de frică!
    Probabil că mie mi-ar trebui unul dintr-o specie evoluată, oricum - una superioară omului actual.

    :)

    Iar dai vina pe părinţi?
    Măi Jokerino, da' bolovanii ăia, când ajung la maturitate, nu-s capabili să-şi folosească creierii capului? Blendele naibii!
    Mă stresezi cu organele interne!
    Nu pricepi, bre, că în şi din iubire îţi cristalizezi şi comportamentul sexual? Fără iubire, sexul e un surogat de proastă calitate. E fitness, e gimnastică de întreţinere - nimic altceva.
    Şi dacă vrei fitness, atunci îţi faci abonament la sală.
    (uite, eu chiar mâine îmi reînnoiesc abonamentul!)
    :))

    RăspundețiȘtergere
  12. Pe părinţi??
    Da!
    Păi cine-i învaţă toate căcaturile şi prostiile acestei lumi?
    Ăia care o fak...ca să fackă!
    Ştii?
    Ştiii Blue?
    ...
    :)

    RăspundețiȘtergere
  13. Păi asta e cea mai dificilă SARCINĂ femeiască:
    Să aleagă din 100 de bărbaţi disponibili pe cel:
    -mai bun
    -mai eficient
    -mai educat
    -mai rafinat..mai bărbat
    :)))))
    Sic!
    :)

    RăspundețiȘtergere
  14. Blue!
    Cine are nevoie de indivizi la maturitate când eu îi văd acum cu ochiii mei pe CEI MICI.(aşa poţi să-i vezi şi tu)
    Ai tu nevoie, TU?
    I-ai!Dar mai mult decât nişte copii n-ai să ai niciodată.
    Tocmai de aceea oamenii, mamele iubesc copiii.
    :)))
    Voalaaa....
    Aşaadar poţi să-ţi cristalizezi........
    glanda mamă, glanda, detectează:viaţa, frumosul, mângâierea,adierea, privirea...


    Probabil pt. unii sexul e ca bătura:după ce ţi-ai pus-o în cap ani de zile cu dezalcoolizare cu tot, acum nu mai are niciun gust.
    Săracii...
    :)

    RăspundețiȘtergere
  15. Deci faci fitness doar pentru corp şi nu pentru vigoare în faţa celuilalt sex, am înţeles.
    :)

    RăspundețiȘtergere
  16. Tu vrei să spui că părinţii îi învaţă...?!
    :))
    Da' prostiile din filme, cărţi şi reviste ce rol au?
    Dar şmecheriile anturajului cum îi influenţează?
    Adică, zici tu că un adolescent va pleca urechea mai mult la ce-i spun părinţii despre sexualitate sau la ce vede în jurul lui şi ceea ce vorbesc prietenii?
    :)

    RăspundețiȘtergere
  17. :)))
    Blue!
    Aici este vorba de PĂRINŢII TUTUROR. Aici este vorba de o masă AMORFĂ cu pretenţii la 4ace, cu orgolii şi puşi pe cumpărat punct
    :)
    A avea pretenţii să găseşti pe cinva sănătos la cap şi să respecte orice(bun-simţ) e o adevărată nebunie.
    Lumea trebuie să ceară.
    Lumea e îndurerată.
    Lumea e proastă necesar.
    Există un anume cerc, o lege nescrisă căreia nu ai voie să o încalci. Aşa şi cu prostia URÂŢENIEI ACTUALE UMANE.
    Spunea adineauri T. Gheorghe:"Lumea nu mai poate fi schimbată. Trăim altceva"
    Asta înseamnă că violul, aparenţa şi iluzia să aibe aliat în poezie, în familii, în biserică samd.
    Să te sustragi lor ţine de geniu.
    Crede-mă.
    Îţi urez succes. Să nu fii violată de atâtea cuvinte sau priviri neîndeajuns de-

    RăspundețiȘtergere
  18. :)
    Dragă Joker,

    "...cel:
    -mai bun
    -mai eficient
    -mai educat
    -mai rafinat..mai bărbat" NU EXISTĂ!
    Ori nu s-a născut, ori e "luat", ori e ... "în afara ariei de acoperire".
    :))
    În ceea ce mă priveşte, încep să cred că posibilul meu partener e extraterestru.
    :))
    Că dacă privesc la tereştrii, îmi vine să spun că aceştia sunt de toată jena!
    Excepţiile sunt luate deja (vezi cazul prietenului meu de suflet, care e mai tânăr şi "cam" însurat. Ceea ce nu mă împiedică să-l iubesc.)
    Practic, n-ai ce alege din mulţimea de... (să nu spun vorba aceea, că sunt o doamnă!)

    RăspundețiȘtergere
  19. Deci, semănăm.:)
    Dar parcă nu suntem la fel de circumspecţi. Eu sunt cu totul într-o altă zonă.
    :))

    RăspundețiȘtergere
  20. :)))
    E luat?
    Să înţeleg că te gândeşti să fie erudit, calm, sexual şi spiritual şi să lase mereu capacul la vecew? Chiar dacă trece pe acolo odată la două zile?
    :))
    Şi dacă apare Fătul ăsta Minune(Adi)cât o să-l ţină?
    :))))

    RăspundețiȘtergere
  21. Ah, vorbim de "demiurgul cel rău" şi acoliţii lui?! Păi spune aşa, ca să ne lămurim.
    Dap, ai dreptate, nu te pot contrazice.

    Am fost şi violată, nu-ţi fă griji, dar m-am învăţat minte.
    Vai de el şi de neamul celui care numai s-ar gândi să mă violeze!
    De mâna mea moare. Îi şterg genele de pe suprafaţa acestei planete.
    :|

    RăspundețiȘtergere
  22. Da. Mă refer la cei care-s însuraţi, adică luaţi de altele.
    :))
    Era o glumă, fiindcă-s lipsită de gelozii sau frustrări de genul acesta.

    De fapt, sunt fericită că l-am întâlnit şi că am putut experimenta acea trăire inedită. E girul că se poate, că iubirea există şi ea face minunea care-i împlineşte pe cei doi. Doar că nu ne e accesibilă mereu.
    Pentru moment e de ajuns că ştiu că se poate.
    :)

    RăspundețiȘtergere
  23. Ea Blue, nu e "accesibilă", Ea există prin om, prin Acela/Aceia..
    Dar vezi că suntem milioane, iar în zare nu se văd decât vreo 5 vecini şi 6 tute..numite colege. De serviciu eventual.
    :)))

    RăspundețiȘtergere
  24. Joker, genul acela de iubire de care ţi-am vorbit şi pe care-l împărtăşesc cu acest prieten e mult peste media trăirilor curente.
    Cred că el e mon autre, altfel nu se poate explica amploarea şi rezonanţa fenomenului.
    Dar există anumite incompatibilităţi pe care amândoi le-am înţeles şi acceptat ca naturale. Fără suferinţă sau mânie, am convenit împreună că acum atât se poate. Oricum, nu ne putem plânge fiindcă e un fapt special că ne-am regăsit, că putem fi prieteni şi că ne bucurăm de acest privilegiu. Nu oricui i se întâmplă minunea care ni s-a întâmplat nouă, nu?
    Cât despre restul..., odată ce ai experimentat acea iubire de care-ţi vorbesc, e imposibil să mai accepţi jumătăţile de măsură sau "resturile" pe care le oferă oamenii obişnuiţi. N-ai cum!

    RăspundețiȘtergere
  25. :))
    Mdeh!
    Adică şi tu ai "păţit" la fel?
    :))
    Ştii, eu am mai păţit că altcineva a vrut să se interpună, să se substituie lui (e o poveste încurcată) şi mi-au sărit siguranţele.
    Problema e că aici alegerea e a Lui Dumnezeu şi "potriveala" e un dat divin. Nu se poate face o rocadă pe baza preferinţelor personale, căci sufletele respective se potrivesc aşa, la modul perfect, de la Dumnezeu. Degeaba aş alege eu pe altul, că pur şi simplu treaba n-ar funcţiona şi am fi nefericiţi. Nu-i o chestiune de cum vor muşchii mei, ci de compatibilitate completă, ca două piese de puzzle care nu se pot îmbina perfect decât între ele, orice altă alăturare fiind sortită eşecului.

    RăspundețiȘtergere
  26. "aş alege eu pe altul"?
    alege pentru Ce?
    ...
    Nu-i o chestiune de "muşchi" ci pur şi simplu de frumuseţe interioară. D-zeu vine şi te întreabă:
    -Cât poţi?Până unde şi cum...
    :)
    iar tu vii să-ţi dai cu decizia.:)
    ..aia care omoară părerea.
    :)

    RăspundețiȘtergere
  27. A alege un partener pe baza unor preferinţe tipice omului actual (de frumuseţe exterioară, de bani, de nume-renume etc.). La asta mă refeream.
    Nu ştiu cum procedează Dumnezeu, dar cred că o face la modul cel mai înţelept şi bun pentru fiecare.
    Ce părere am omorât eu, bre?

    RăspundețiȘtergere
  28. La modul bun şi înţelept?
    :))
    Numai la început. După.., te lasă pe tine.
    :))
    Aşa că nu prea există!
    Decât pt.cultivatori, adevăraţii cultivatori.
    Cei cu o anume mângâiere în suflet ce o ştiu a o aplica şi pe primul(ales)venit!
    :)

    RăspundețiȘtergere
  29. Ce nu prea există? Dumnezeul meu există şi e etern, aşa că aici e de prisos să intrăm în polemică.
    Totuşi, nu m-ai lămurit ce părere a omorât decizia mea?

    RăspundețiȘtergere
  30. EsteD-zeu?
    Da. Există, dar mai întâi trebuie să fii TU.
    Şi după aia intervine joncţiunea, legătura, puntea cu divinitatea.
    Aşa că dacă tu..omul nu eşti poa să fie în toate cărţile Alahi şi Dumne zei, DEGEABA!
    Sensul e unul.

    Mă referam la Tu-omul în general nu la tine Blue
    Aşa că pe om decizia îl mănânca.
    El are de luat pe zi vreo 20. Din care vreo 13,14 ie ne-conforme cu mutantul de-apropiere
    :))

    RăspundețiȘtergere
  31. Ai dreptate.
    Am avut această legătură mai mereu. Ea s-a stricat relativ recent, acum, în ultima vreme. Poate că ai citit când mă lamentam pe blog că mă simt pierdută fiindcă nu-l mai simt pe Dumnezeu.
    :(
    Nu pricep de ce s-a stricat legătura şi ce ar trebui să fac pentru a o reface.
    Apropos de prietenul de care-ţi vorbeam, când eram cu el îl simţeam alături de noi şi pe Dumnezeu. Era un sentiment sublim, imposibil de descris datorită amplitudinii şi frumuseţii lui. Eram noi doi şi Dumnezeu cu noi, în noi şi pretutindeni.
    :)

    RăspundețiȘtergere
  32. Viaţa în sine o e stricare şi o reparare, în funcţie de D-zeul tău(frumuseţea interioară).
    :)

    RăspundețiȘtergere
  33. Cuvântul e energie pură. Poate de aceea are puterea de a da viaţă sau de a ucide. Mai eficient şi mai net decât orice armă. Iar, aşa cum văd eu lucrurile, Dumnezeu e o formă de inteligenţă şi energie superioară, răspândită mai peste tot, nu înţepenită în vreo statuie, icoană, legendă, sau carte. Ca să accezi la comunicare cu această energie superioară, trebuie să treci prin filtrul elementului creat şi al Frumosului. Cine descoperă creaţia şi frumuseţea în tot ce-l înconjoară, poate discuta cu Dumnezeu. Ceilalţi se bălăcesc într-un fel de cotidian plicticos.

    RăspundețiȘtergere
  34. Pe cât de departe eşti, pe atât eşti de aproape de Dumnezeu?
    :)
    Am glumit.
    Mulţumesc mult pentru fixarea adevărului sau a frumosului!
    Sau..aşa cum îmi spunea deunăzi,buna mea prietenă
    G."Adevărul nu înseamnă aţi cunoaşte limitele ci mai curând a le depăşi"
    Foarte de acord şi cu "Ceilalţi".

    RăspundețiȘtergere

Căutati pe acest blog