Nu mi-e teamă să lupt ca să fiu văzut.
Masca nu-i pentru tine, ci pentru a-i proteja pe cei apropiați ție. (Christian Bale)

19.10.2010

Decăderea fotbalui şi a bărbatului...o glumă? Aţi vrea? ..Am vrea!

De ce nu ne mai putem compara sub nicio formă cu occidentalii?
Pentru că ne lăsăm prostiţi de ceea ce... culmea, nu ne dăm seama!
Iata suprema decădere a bărbatului în secolul ăsta.
Paralela cu fotbalul este răvăşitoare, dar adevărată. Nu că ar fi şi singura..
Aproape că a devenit tradiţie în percepţie ca noi românii la ceea ce ne uităm să „ne placă” sau să
”nu ne placă”..”ceva”. Aşa se face că ..din eficienţa muncii, a fricii ca şi componentă principală a responsabilităţii(!!!)..şi în cazul fotbalului..s-a ajuns la „plăcere”. La „este”sau „nu este”. După pofte(ale orgoliului), dispoziţie sau bani. Cum disciplina, ascultarea ..ca respect, şi determinarea, încet dar sigur au devenit nişte simple slugi ale banului, aşa ne-am trezit că tot ce este Fotbal Românesc a ajuns degradant şi puturos cu accente severe de nervozitate. Deloc întâmplător asta este şi evoluţia comportamentului bărbatului de fapt involutia în societatea românească.
Sportul rege, confirmă faptul că el Creatorul, Moş Crăciun(sic)trebuie „să fie”nu să simuleze , sau să ocolească regulile eficienţei, ale seriozităţii, trebuind aşadar a-şi aduce aportul său CONSIDERABIL în cadrul comunităţii şi familiei, numai astfel va putea fi văzută societatea!!!
La o privire atentă, vom vedea că jocul de fotbal cuprinde acel cumul de calităţi necesare reuşitei individuale şi colective.
Pasele reprezintă nevoia de ludic.  
Şuturile la poartă...sunt momentele de curaj sau întrebările.
Sau să luăm „golul” care aici simbolizează reuşita individuală şi colectivă totodată.În cazul unei tentative de seducţie un „gol” îl asemuim orgasmului,să nu mergem însă prea departe cu efortul, apropo:)
Aşa că vă propun să vedem de ce bărbatul se apropie din ce în ce mai mult de „un puturos”, de un hoţ..de un trişor mai concret ..şi care vrea să ajungă „sus” în Euro-pa, doar „de dragul” muncii sale, a plăcerii proprii, acelei plăcerii mincinoase..care prin forţa colectivă duce la evidentul „aflat în treabă”. Firesc..încă ne-retoric apare întrebarea: Cum vine asta? Sa te afli în treabă?..
Este foarte simplu, aşa cum este condusă astăzi ţara, şi cum vedem cine ne sunt reprezentanţii în Parlament, cum sunt conduse principalele instituţii naţionale, precum şi bineînţeles priorităţile familiei ..aşa şi (viitorul)bărbatul român joacă(există)în formaţia sa de fotbal. Cum?
Groaznic, sau hai să-i spunem lamentabil. Cel putin in comparaţie cu anii 90.... Aruncă mingile”ţopăit”, unde se vede delăsarea şi indiferenţa, strategiile de joc sunt haotice indicând întâmplarea.., simulările sale-la atacurile la corp, surprind astăzi foarte bine hoţia şi.. micimea caracterului noului tânăr! Ce astfel, crede el.. că poate păcăli nu numai arbitrul ci şi o ţară întreagă care se uită(!!!)de la tv sau din tribună. Ignoranţa unui lucru simplu, de bun simţ, a unui construct ludic...devine nesperat lege!!! Atât pe teren cât şi în viaţa de zi cu zi. Şi ca să aprofundăm această paralelă a fotbalului cu viaţa socială şi nu numai...să aruncăm o privire şi în tribună... Asistenţa, privitorii, susţinătorii, nu sunt cei care pot oferi garantul a ceea ce se „joacă”..întâmplă pe teren,mai precis nu pot credita ce „se face”, ceea „ce văd”.
Decăderea aplauzelor.
Aşa cum se întâmplă pe cele mai multe stadioane din Vest, populate cu mii zeci de mii de femei şi bărbaţi, trecuţi de vârsta a doua, pensionari şi oameni veniţi parcă de la serviciu, fără să se gândească la casă ca şi cum ar lua foc de foame.., sau la credite că ar da năvală... nuu, la noi, tribunele sunt populate cu ciorchini de copii-zurbagii.. undeva între 14 şi 30 de ani, exact acea imaturitate cu care este catalogată şi apostrofată Societatea românească. De ce..această concluzie..la prima mână? Pentru că ei-tinerii, sunt produsul...valorificat, acela care „se joacă”(gândeşte/trăieşte)pe teren-în Viaţă. În altă ordine de idei, aceia care nu sunt mânaţi să susţină şi să aplaude ci să strige , să urle, să huidue...mai mult decât adversarul... In concluzie, tribuna este oglindită şi este oglinda a ceea ce se joacă şi ”cum se joacă”.
Fără viziune, haotic, fără strategie, pase la brodeală, simulări de toate felurile în special în careu, intrări „la scarificiu”care denotă ciobănism şi intimidare... Aşa este şi bărbatul de astăzi. Pentru ce-şi propune uzitează tot mai mult acţiuni la intimidare, agresiv sau previzibil, greu se lasă pe mâna..comunicării şi încearcă să obţină totul cât mai rapid, nu contează cu ce mijloace, el cunoaşte foarte bine consecinţele.
Îşi experimentează de multe ori jocul prin simulare..pentru „a pare”, „a impresiona”. Vrea să fie un Alfa..pentru că şi „ăilalţi..câştigă”. Iar femeia îl susţine. El ştie asta! Se decalară apărătorul şi fanul strategiei de „luptă surdă”, el „trebuie” să fie învingător. O manea: plăcere dintro bucată,dacă se nimereşte.Vădit şi dureros..ideea de bărbat se reflectă în cea de fotbalist/jucător.
De ce credeţi că pe femei le plictiseşte în mare..fotbalul! Ori se aleargă fără rost, ori rezultatul este cel care contează. Bărbatul, nu a rămas deloc indiferent la această confuzie, pe care o resimte...ca o responsabilitate, nevoia „de rezultat”.
Toată lumea trebuie „să bată” ca să-şi mai poată câştiga existenţa. Disperarea se vede şi în teren, şi la sfârşitul jocului, în tribună, în gura finanţatorilor, dar şi a familiei...perdanţilor.
Dacă nimeni numai suportă să piardă, toată lumea vrea să câştige .
Culmea, individul, fotbalistul lasă de acum impresia...că fără bani nu te mai poţi concentra. Nu mai poţi da randament, nu mai te poţi concentra pe teren sau acasă..dacă nu ai bani.
Suprema prostie...îngurgitată astăzi. Tocmai de aceea şi relaţiile păcătuiesc: numai de la un anumit standard poţi face „faţă”.
Nu se mai ştie precis pentru ce se luptă!!! Pentru bani sau pentru eficienţă...pentru tine ca individ...sau pentru celălalt!!! Pe teren ca şi în viaţă, bărbatului îi surâde mai mult ca niciodată calea cea mai scurtă. Dacă şi numai dacă are banii. Încercă să păcălească fotbalul(menirea sa)... ŞI SE VEDE în joc(rol), în rezultat, în scăderea substanţială a spectacolului, nimeni însă nu-l va lua în seamă. Jocul său de pase, rolul, nu şi-l îndeplineşte, noile condiţii de aşa zisă criză îl obturează.
Se gândeşte la bani şi cum să-l păcălească pe „Regele Fotbal” pentru a ieşi „El”în faţă, nu echipa sa. Nu succesul comunităţii ci El, să fie „mai bun” decât colegul sau „ceilalţi”pe care îi dispreţuieşte pe ascuns. Atmosfera din sânul echipei(comunităţii), nu îl mai stimulează...către seriozitatea performanţei. A se citi spre a ieşi din turma mioritică. Nu-l atinge îndeajuns cum se joacă în Vest, fayr-play-ul îl lasă rece ştie însă foarte bine să-i simuleze importanţa. El joacă pertinent pentru bani acum, însă fără cap. Dacă bani nu mai sunt, nici el nu mai este!De aceea încearcă să păcălească , să înşele fotbalul, îşi poate permite să devină puţin femeie, pentru că poate! Pentru că aşa „se face”. El se chinuie să câştige. Iată rolul bărbatului de zi cu zi..în acest sistem. Excepţia nu-l impresionează, ba chiar o urăşte. Ăsta e omul modern iar bărbatul subscrie, deseori chiar voios.
El e prea prost, este prostit cu bună ştiinţă. Doar atunci când va avea bani se va simţii îndreptăţit „să facă” ...ceva. Prost însă ori condamnat  la ne-credibilitate. Degeaba. Nu-l interesează!
Iată legea nescrisă care conduce de acum ostilităţile: cea a ignoranţei din ipocrizie. Proba contrarie sau contra-exemplul Steaua 86 sau Urziceniul lui Dan Petrescu, reprezină acele minuni...sau excepţii ce au un alt substrat pentru Ei. Nu au resortul necesar pentru a înţelege!!!!!!! Educaţia s-a înfipt adânc într-o indiferenţă incredibilă! Este pusă în paranteze.Nu se mai poate pricepe rolul efortului, conjugat cu dăruirea şi credinţa. Sărăcirea eului a dus la orgoliul de a te simţii neputincios, nefiind aşa.
Noul prost defilează şi nu mai este dispus să audă, să înţeleagă
El e un autist gălăgios şi foarte vital... multilateral dezvolat egocentrist. El, e prostit de femeie..care îşi trage şliţul. Este luat la mişto pe bună dreptate, El se află în mijlocul taifunului, mai repede DĂ ...burtă şi nu eficienţă conjugată. Consumul sporeşte, femeia jubilează. Deşi o doare decăderea şi previzibilitatea lui, ea măcar râde, hâd... de el
În loc de concluzie
Adio ludic, adio joc pe gazon. Bine ai venit fals..şi chin. Evele..ştiu de ce!


60 de comentarii:

  1. bine te-am regasit, dragul meu Joker!
    putin suparat?
    nu sunt motive! stai linistit, se poate si mai rau! dar si mai bine!
    vrei sa vezi un fotbal de calitate? si mie mi-e dor!!! imi place fotbalul, imi placea sa merg pe stadion si sa-mi sustin echipa (FC Vaslui:P). Dar a trecut mult timp de atunci si intre timp lucrurile s-au schimbat. In exact ceea ce ai spus tu. Asta este. Lumea in care traim! Dar noi suntem lumea!
    Eu ma bucur ca avem posibilitatea sa ne alegem persoanele in preajma carora sa traim, sa facem activitatile pe care le dorim si sa inchidem ochii cand nu ne place ceva!

    RăspundețiȘtergere
  2. Frumos zis si gandit Loredana..
    Noi ne alegem intr-adevar. Dar copiii...
    copii nostri vor mai avea ce alege?:))
    Cu siguranta.
    Dar ce?
    Si Loredana da, sunt suparat ca sa ma bucur.Nu pot fara cealalta, am nevoie de ea ca sa ma bucur cu adevarat:)
    Cred ca am glumit:))...Si eu ma bucur ca ai trecut aici..

    RăspundețiȘtergere
  3. Bine aleasa paralela..fotbal-barbati..dar mai sunt atatea sporturi frumoase, sincer nu inteleg de ce unii vad numai fotbal. Intr-adevar, frumusetea jocului ar trebui sa incante in primul rand.

    RăspundețiȘtergere
  4. Iata fly ce conteaza cu adevarat.
    Frumusetea jocului rezida in "prestatia" ta zilnica, practica sau nu.Acolo intalnesti Viata!
    Nu poti fi un fals..nu te poti juca fals pe scena vietii si sa castigi. Desteptaciunea si formele ei adulate...au limite pe care orgoliul greu le sesizeaza.Strategiile pot da rezultate, nu insa cu fals sau simulare, chiar daca de fel PROSTIA se bucura la victoriile "de moment"

    RăspundețiȘtergere
  5. Decăderea masculină se datorează efeminării sale progresive, dar cauza e mult mai profundă. Odată îndepărtat de pămînt, de îndeletnicirile care-l fac cu adevărat bărbat, îşi pierde din masculinitate. Eu aşa văd lucrurile, pentru că mi-am pus nu o dată aceeaşi întrebare. Noi femeile, trebuie să sublinim această absenţă şi devenim probabil mai masculine: legea compensaţiei :)
    Frumos scris.

    RăspundețiȘtergere
  6. Foarte misto postare.
    Oare Evele n-au partea lor de vina?
    We're all in the same shit!

    RăspundețiȘtergere
  7. Angela nu stiu daca cel mai important argument este efeminarea progresiva. Barbatul si femeia fac ceea ce SE CERE. Stii Angela CINE sunt cei care cer.., iar primul care asculta este El?
    De la mama de la tata, de la sef si de la nevasta/iubita? In urma "cererilor" se configureaza...se definitiveaza rolurile din actuala SOCIETATE CAPIATA. Stii ca datoria ei e sa creasca puii, barbatul sa-l indrume si casa sa o tina? Ea cere. Pentru ca e indreptatita, de stat, de biserica de rude si chiar de parinti. EL asculta si EL ESTE EXECUTORUL. El trebuie sa-si faca "norma" pt.ca Societatea si Familia sa prospere, mai grav..sa existe, iar acum sa supravietuiasca!! El daca se efemineaza..o face impotriva curentului-istoric, a oricarui lucru firesc, stii?
    Dar nu e asta principala cauza, ci PROSTIA de care se crede indreptatit sa o duca "la capat".
    Sunt chestiuni extrem de delicate pe care perceptia individului modern nici macar n-o anticipeaza, dar s-o contracareze!?
    Pierderea de masculinitate este petrecuta pe terenul STATULUI...A LEGILOR NESCRISE, PROASTE,
    pe care El si Ea le asculta orbeste, de frica...
    de coplesirea responsabilitatilor, de-a valma.
    Ea exulta sau e trista...de lipsa indeplinrii rolului barbatului, pe care-l altoieste de cate ori il prinde, iar el "o arde" cand apare ocazia. Este de inteles ca mijloacele sunt destul de neortodoxe, mai mult inconstiente. Fiind condusi prost, normal ca fiecare face ce-l taie capul speculand terenul slab.
    Cum suplinesc femeile absenta barb-etului se vede. Pentru mine cristal, swarovski:)
    Multumesc de vizita si de opinat:)

    RăspundețiȘtergere
  8. Lori, partea lor de vina:))
    Yeah...the same..

    RăspundețiȘtergere
  9. mereu analitic...dar si partinitor :)

    RăspundețiȘtergere
  10. Am avut in anii trecuti o dilema:
    Ce e mai bine sa ai, un cap gol sau unul plin cu prostii?
    Aveam tendinta sa-mi apropii prima, ca e mai linistioare si mai ferita de griji, insa acum constat ca e groaznic sa o ai pe a doua, pentru ca zapacesti...ambele categorii.
    Nu de alta, dar mai simti din cand in cand nevoia sa iubesti sau sa iesi prin parc, cu robotii
    :))
    Ma rog si asta ar fi bine, daca nu ar fi atat de predictibili in fata ordinatoarelor de credit e
    Deci se pune pandi intrebarea: "Foarte bine"
    :))
    A sau mai e refrenul ala mioritic "asta e"

    RăspundețiȘtergere
  11. pandi,esenta e sa fii partinitor cu dragoste,
    de cele sfinte:)

    RăspundețiȘtergere
  12. sigur "foarte bine" nu e o afirmatie? :)
    inteleg ca nu ai rezolvat dilema...
    o sa-ti spun eu de ce...pentru ca Nu asta era dilema...adevarata dilema - valabila nu doar pentru tine - e daca ai/avem un cap sau nu...
    ca-l umplem sau il lasam gol...este ceva secundar...important este ca el sa existe...

    RăspundețiȘtergere
  13. Pai ieuu de ce ma strofocai pandi,
    tocmai de aia..:))
    Normal(fostul...)ca locul intrebarilor astazi este luat de afirmatia cu pricina...
    Capul sa existe??
    Multi nu vad nimic impotriva:))
    Unii au mai multe, altii mai putine:)
    ..si le folosesc? Unde ? Iata scopul postarii mele. Dar, este in firea lucrurilor ca prin viziunea mea...sa urlu doar la luna, populatia neavand pregatirea de a intelege niste subtilitati ESENTIALE..in fapt grosiere.

    Si daca pandi...si daca "il au" pentru Ei...
    de ce nu isi fac bine/satisfactie/multumire/diversitate/îmbâcseala placuta/orgasme multi sau ne-colore?:)
    ..hai ca mai facut s-o dau in diverse,
    dar esti celalalt sex, si acum ma trezesc ori la of.starii prea-civile ori la vreun post vacant de senator..,eu vrand doar..a posta
    :))

    RăspundețiȘtergere
  14. ce sa-ti spun draga j...te trezesti acolo unde te astepti mai putin :D

    RăspundețiȘtergere
  15. pandi pai asta este farmecul,si de la el pornesti.
    Este deja stiut, ca romanul e specialist in porniri..ma rog, si mai nou in frane:))

    RăspundețiȘtergere
  16. nu vreau sa dau cu bata-n balta dar nu crezi ca asta e o idee putin cam...de demult?chestia cu femeile cer si barbatii executa..sunt destule femei care se descurca si singure.din mai multe puncte de vedere.si cred ca sunt de apreciat.intr-o relatie sunt 2 si mereu se ajunge la un compromis..sau nu.la un echilibru.care,in mod normal,ar trebui sa fie din partea amandurora.si femeile inseala si femeile lucreaza si femeile beau etc.so..fiecare e diferit.avem doar unele tipare dupa care se pun si unele etichete.
    ambele sexe au cap:) ca tot era vorba de asta in ultimele comm. si nu conteaza daca esti femeie sau barbati.ai cap si gandire si poti alege cum sa ti-o fructifici(aici intervenind fel si fel..religie,bani,mediu,anturaj etc)
    anyway.imi plac discutiile de aici.a si mersi de vizita pe blog

    RăspundețiȘtergere
  17. Pai da Gaby, ideea e clar de demult insa daca ele executa ti se pare ceva rezolvat..calmat..inteles
    linistit???
    Sunt chestiuni atat de profunde incat nu le inteleg si nu le accepta nici parintii, nici profesorii, nici avocatii..teologii samd
    Asta nu inseamna ca SENSUL, SCOPUL SI OBLIGATIILE
    se rasfrang acolo unde trebuie, acceptate fiind!
    Rezultanta cum bine ai zis este "compromis"
    Daca ii incalzeste pe inconstienti nu inseamna ca si trebuie sa se gandeasca la fericire, implinire sau bucurie autentica. Oamenii s-au invatat cu falsuri si cu asta traiesc. Unii bine mersi. Au un balans bun. Dar de fel ies toti DRACII mai devreme sau mai tarziu. Unde pui ca si astia se simt in criza :)
    ....
    Si da ambele sexe au cap ca sa faca bani si sa-si faca probleme. Ei cred ca le rezolva. De fapt ii anima, dar pe dos.
    Sper sa nu te numeri printre ei.

    RăspundețiȘtergere
  18. Măi, Joker, măi, tu simţi compasiune pentru "subspecia" pe care cu "onor" o reprezinţi, eşti doar ironic sau eşti un pic furios? Că io nu mi-s foarte sigură cât de implicat eşti, d.p.d.v. afectiv, în dandanaua împricinată.

    Cântecele acestea ale lui Mărgineanu au început să-mi placă aproximativ acum un an, moment care a coincis cu o cvasidetaşare de micimile lumeşti care mă afectaseră mult în trecut. Abia atunci am sesizat nota de ironie din felul în care le cântă el, spre deosebire de ceilalţi. Înainte mă înfuriau, acum mă amuză. Fix această melodie am postat-o şi eu cu ceva timp în urmă. Ţin minte că am auzit-o la cineva în maşină, apoi am râs copios (mă simţeam liberă să pot râde) până acasă, inclusiv în timp ce mergeam de una singură pe stradă. Şi acasă am ascultat bând vin roş de butuc toate melodiile lui Mărgineanu. Straşnică descărcare! :)
    Ce voiam să îţi zic e că, pentru unii oameni, există momente când se pot dezlipi de toate aceste "falsuri" cum le zici tu şi se ridică, măcar pentru un timp, deasupra. Ele ajung să pară doar glume, la un moment dat, care chiar şi amare dacă sunt, important este că te fac să zâmbeşti. :)

    RăspundețiȘtergere
  19. cei care se multumesc cu falsurile sunt mediocri.sunt in..spiritu de turma ca sa zic asa.fiecare moment e trecator(chiar daca e bun sau rau) dar ideea e cum traiesti acel moment si cu ce ramai.si ce poti face sa schimbi ce nu-ti convine.ok isi fac bani isi fac probleme.si? si lor ce le ramane?pentru ei?deja o dau in alt subiect:)
    cred ca in final totu tine de alegerile noastre.
    daca e sa ma gandesc ce m-ar binedispune mai mult-bani sau o portie buna de ras-clar aleg a 2-a varianta.nu zic ca e rau sa ai bani(toti avem nevoie de ei:) ) dar si ce-i prea mult strica.pff imi vine sa zic prea multe si nu pot sa le pun in ordine:)deci daca nu ma fac inteleasa,asta e
    a,si eu una nu ma incadrez in nicio categorie..si nici nu pun etichete.cei care ma cunosc stiu cum sunt.si poate pt cineva sunt intr-un fel iar pt altcineva altfel.

    RăspundețiȘtergere
  20. @geamilia,
    Compasiune? Si mai mult decat atat...si mai putin decat atat, depinde de contactul cu femeile:))
    ..Si un pic furios, ca-s atat de prosti, cantandu-le in struna, de fapt pe ei cantandu-i statul si foarte multe institutii...
    Cu alte cuvinte comportamentul lor s-a institutionalizat, deci nu sunt ei.
    Ei vor doar sa "le faca" sa "le cumpere" sa "le minta" corect sau frumos..ori sa "le impresioneze". Ei nu pot iesi!! Este ca si cum sunt intro alta planeta plina cu paine...si sunt atat de prosti incat numai gandesc altceva decat sa o manance, pentru ca le-a fost spus.
    ....
    Ma bucur ca te simti libera. Asta e esenta: sa-ti vina sa zambesti. Nu...sa zambesti:)
    Sa nu fie ca Iubirea, cum zicea Liceeanca:
    "te apuca":))

    RăspundețiȘtergere
  21. @Gaby..
    Cei care se multumesc cu falsurile nu sunt mediocri pentru ca nu simt asta.
    Spiritul de turma ii avantajeaza, pentru ca exerseaza ce fac ceilalti. Ingrasarea fiziologicului le iau mintile si le restitue...
    mecanisme. Astea sunt mult mai usoare, nu-ti dau dureri de cap...si te fac sa alergi dupe fericiri sau orgasme:))
    Hai ca am glumit,dar si putin serios am vorbit:)

    RăspundețiȘtergere
  22. Bine zis "pâine". Ştiai că pâinea prosteşte?
    Măi, io nu ştiu dacă "ei" sunt sau nu "ei" dar ştiu că le convine să "cumpere" femei. E mai comod aşa, neuronul de serviciu nu prea mai e solicitat. Fixează un "preţ" şi se apucă să lupte pentru a obţine "suma" necesară pentru satisfacerea necesităţilor. Apoi devin perplecşi când femeia nu se comportă în conformitate cu "contractul". Pe mine nu mă mai afectează atât de tare prostia omenească, am depăşit, cred, limita suportabilităţii şi acum mă simt, într-adevăr, din anumite puncte de vedere, liberă. Asta până în momentul în care mi-ajunge cuţitul la os şi trebuie să găsesc surse/resurse pentru a supravieţui. Şi pentru asta trebuie să reintru în sistem. Şi asta mă rupe căci ştiu ce mă aşteaptă.

    RăspundețiȘtergere
  23. De fapt neuronul "ala" nu e prea solidificat...
    Deoarece la cresterea lui vitamina...ai zis tu bine data trecuta, se numeste F100,se administreza pe foarte multe cai
    Nu-i asa?:)
    Off geamilia nu fi asa rea....
    Cine vrei tu sa-i invete "munca la suflet"
    Pentru uschitu'de acasa la "facut de bani" iti pierzi niste calorii bune, atitudini bune am vrut sa zic.Iarta-i,de fapt neglumind:Intelege-i
    Cum bine ai punctat"contractul" esti de acord
    ca acest previzibil dauneaza total?!!!!
    Legile nescrise sunt prea puternice incat mai avem putin sa recunoastem la unison...in dreptul intregii societati ca iubirea trebuie inlocuita cu pula
    Jubilarea asta e mult prea vizibila, se resimte enorm... ca sa nu se si intample!
    Deci ce facem?
    Cum poti sa scapi de "sistem" ca sa poti sa iubesti si tu. SAU? ...
    asel frumos...acum sa te vad

    RăspundețiȘtergere
  24. Orice se bazează pe reguli dăunează total. Câte reguli să se mai facă pentru oameni, pentru cupluri, ca să nu mai fie încălcate sau fentate, care să nu mai dea naşterela frustrări, psihoze şi prejudecăţi?
    Păi, nah, iubirea este un concept abstract, nu e ceva palpabil ca să poată fi cumpărat, aşa cum se poate cumpăra pula, sau pizda sau.... uite, cum mă faci tu să scriu cuvinte obscene. Da' dacă viaţa e obscenă io cum să zic altfel?... :))))
    Nu ştiu cum să scap. Când mă gândesc, mă apucă amocul. Că totuşi io sunt constrânsă să stau într-un trup nimicnic care are nevoie de apă, alimente, adăpost, haine, cărţi şi alte o mulţime de alte nevoi, mai mult sau mai puţin dobândite.
    De unde atâta "asel frumos"? Câteodată mă simt un monstru. :)

    RăspundețiȘtergere
  25. asel, la nivel de simtire sau dorinte de fel nu prea sunt reguli ci doar "chefuri", de aia sau de ailalta.
    Prost este ca nimeni nu aculta de nimeni. Pornind de la ele-papusele, ei-masinute fiecare sex vrea sa-si faca damblaua/damblalelele. Cand totul e posibil si nimic nu-i disponibil, parca a-i face ce vrei, de fapt ce-ai fost invatat.
    -Cand lumea ti-e la picioare cum sa nu gusti?
    -Cand cineva iti spune "nu" care este formula "da-ului"castigatoare?
    Cum trebuie sa fii?
    Frumos(fara garantii bancar-existentiale)
    Hidos(dar sigur financiar)
    Practic(dar grobian rau in profunzime) ...sau
    Sex-appeal la greu(si bata)generos cu nevoille Evelor, cu visele...si visarile...si dorintele arzatoare:))
    Legea sau principiul dupe:)care se dau in vant Ele este aia ca
    "partenerul ales" e minunat sau in orice caz trebuie exersat ca sa ramana asa, cel putin. Ca la inceput!
    Eu ii ziceam Loreleiului ca Psihologia-nexam, niht, caput, niente si ea..ma ia cu progresul...si inaintarea ei..pe culmile propasirii civilizatiei moderne. Pai daca este asa soro-spalati-va cu Ei pe cap, ca au si balsam(undeva intro zona:)))
    Ideea e asel ca nimeni nu e dispus sa invete" altceva"...asadar traim cum s-a trait "din totdeauna", fara adaugiri. O femeie va semana cu toate celelalte femei, iar un barbat la fel.Ochii mintii, zambetul si intrebarea duios pusa...si intelegerea complexitatii-fiintei pute in cele mai multe cazuri. Toata lumea practica manipularea si inchiderea ochilor,si nu vor sa inteleaga ca n-ai cum gasi
    PERFECTIUNEA IN SIMTIRI SAU ASCULTATORUL SECOLULUI DISPUS SA FACA PARTENERULUI CONCESII MINUNATE SI LA PLUS INFINIT.
    Cea mai buna varianta ramane tot aia...de-a sari in barca-altuia, iar ala...E TOT ALA DINAINTE, numai ca are un alt asterisc-si o-beli-sîc, iar in fond e NESCHIMBAT de cel de dinainte. Dar cui nu-i place sa se minta singur??
    Cele mai multe Femei s-au saturat sa mai caute, pentru ca nici nu au ce mai gasi. Mamele si Statul au facut indivizi asemanatori, iar exceptiile nu impresioneaza pe nimeni-ca nu au ce POSEDA CEILALTI.
    Buba este cea din postarea mea:
    Nimeni nu mai este dispus sa se joace "pe el"
    ..firescul/autenticul. Fiecare vede in "scena"
    locul de impresionat si de dat "mare"
    De ce?
    -Pentru ca asta cer ELE!
    Mare/Mult/Sigur.De aici il preiau..si..asel:))vor sa-l transforme sa-l cocoloseasca, sa raspunda la comenzi..si sa se uite in farfuria proprie ca nu-i asa..o R(F)elatie asta presupune!
    Cum spuneam mai devreme "Psihologia" sau Ele,il rezolva, ii servesc...ce doresc:))

    RăspundețiȘtergere
  26. Când te citesc, parcă ai fi eu în variantă masculină. :)))
    Mă refer la fond,la idee, căci la stil, eşti unicat.
    Ştiu exact ce vrei să spui, înţeleg perfect, numai că felul ăsta de a fi al tău, al meu, probabil şi al multor altora, tenta asta foarte pregnantă de originalitate, dorinţa ta de a ajunge la profunzimile fiinţei şi de a se ajunge la propriile-ţi profunzimi, este ceva ieşit din tipare. Şi ce nu se încadrează în tipare intră la categoria mutant, sau monstru, sau nebun, sau retardat, sau cum vrei să-i spui. Da, există un PAT şi un PROCUST pre nume: SOCIETATEA UMANĂ. Se urmăreşte nivelarea la greu: a aspectului fizic, moral, a conştiinţelor, a tot ce se poate regulariza. Culmea este că se mai şi reuşeşte. Mă întreb,, prostită, când se va ajunge la concluzia că cel mai bine este, ca să nu mai existe surprize, să fim programaţi genetic încă dinainte de stadiul de fetus.
    Bun, chiar ai impresia că bărbaţii nu vor aceleaşi lucruri de la femei şi anume să se încadreze în nişte tipare? Sau părinţii de la copii?

    Tu te cramponezi de Mare/Mult/Sigur. Ai dreptate, e o prostie, mai puţin chestia cu SIGUR. Cred că cea mai autentică senzaţie pe care o poate trăi o femeie este abandonul, dăruirea totală. Asta presupune, însă, să existe cineva capabil să o "cuprindă" cu totul. Plus o plasă de SIGURANŢĂ. Dacă plasa de siguranţă dispare când îi este lumea mai dragă, lucrul acesta poate fi fatal. Cel puţin la nivel afectiv.

    RăspundețiȘtergere
  27. geamilia, ce dureros!!!
    Sa constatam ca "se mai si reuseste"???
    Asta e o mare nenorocire. Ca sa exagerez putin sa ti zic o treaba f.adevarata:Nu mai am pe cine sa iubesc!!!:)
    Daca as(ai)avea..societatea, colectivitatea noastra, ar mai avea o sansa de izbanda, de reusita, de implinire personala..familiala. Dar nu!
    Surp(iz_)ele ne-au murit, misterele ne dau senzatii de cautari neincetate, stomacul ghertaie a foame...si de fluturi, iar oamenii nu-si mai doresc nimic. Fiind manipulati de a nu-si dori. Grevele deja se fac cu chiţăituri...sau cu pensionari.
    (si cred ca o sa inaintam la poşete in cap)
    ... Un nivel afectiv acoperit, in cuplu este de fapt un lucru sinonim cu implinirea. Adica la chestiunea asta pretentioasa adera "cei alesi"...si norocosi. Anume cei care niciodata nu sunt..."noi":)
    Altfel spus, ca sa te iubesc pe tine in al 6-lea sau al 9-lea an, chiar trebuie sa ai atitudine..., in iubire, in cuplu. Daca unul din cei doi si-o pierd...daca atentia asupra detaliilor coboara mai mult decat pragul sensibil de jos--ADIO! Poti sa ma iubesti.. pe mine, pe Sile sau pe Fat Frumos(asta e mai accesibil:)))
    (ce mi-a iesit ironia)
    Sau mult mai firesc...nu mai ai chef de niciun iubit...te indrepti catre natura, tari straine, picturi samd
    SIGURANTA O DA IUBIREA, iar ea inseamna sacrificiu(nu de prost), iertare. Dar astea doua merg la "omul potrivit".
    Cati insa dintre noi pot sesiza "om potrivit"..si nu la..."iubit"
    Stii si tu ca iubirea e in cap, nu in sfarcuri nu in buzunare...sau in virilitate.
    Insa daca oferta e proasta, cum sună ...sau "dă bine" ceva... tup tup...si sărim pe el.
    Nimereala poate nu avea consecinte atat de tragice, daca nu ar fi existat orgoliu.
    De ex. exista cineva care la 40 de ani zice ca "iubeste", iar eu sa-i arat ca falsurile se platesc....ii administrez niste lovituri crancene(TARi)tocmai pt. a o invata (ca la scoala)ca...in IUBIRE ogoliu e frana, e balastul, e tristetea..moartea pana la urma!!!!
    Ce e proasta sa inteleaga??
    Nu stiu de ce dar vad....mii de asemenea cazuri care afiseaza o viata sociala debordanta, dar la igiena mentala e o dezordine sensibilă, teribilă care pute rau a cacat.
    Vinovat? Acelasi. Culmea, din greseli nu invata!!!!!!!
    Deci, cred ca asta e lumea noastra. Super imbracati, super decoltati, dar iubirea din cap se rezuma la shopping! Cum ..cand te intereseaza cel mai scump lucru dupa lumea asta pe tine te fute apasator nevoia de imagine, iluziile, minciunile frumoase...si sa fii in randul lumii????
    Eu unul nu pot decat sa rad. Adevarul e ca mai ma si enervez...profesionist :))
    Dar prostia INTRECE TOTUL...daca n-ar fi ea..,cred ca aş face lucruri...pff..hai ca nu ti zic:)
    Faptul ca spui "înţeleg perfect" asta arata nu numai frumusete dar si noblete.
    Si cand o poti avea decat atunci cand esti dezinteresat! Multumesc ca ti-ai lasat feelingul aici. E o onoare!

    RăspundețiȘtergere
  28. Iubirea nu e în cap, fir-ar el să fie de cap! Iubirea e în suflet. Ea este o stare pe care eşti capabil să o atingi sau doar te joci de-a iubitul cu sculele din dotare. la fel cum tu spui că orgoliul e frână- subscriu - , vin şi eu să îţi spun că dacă MINTEA îşi bagă coada acolo unde nu are ce să caute, adică pe teritoriul iubirii, poţi să-ţi iei pa, pa de la eros. Totul se transformă în mocirlă. Şi apoi ne mocirlim. Precum porcii.
    Io mi-am băgat picioarele în ea imagine de multă vreme. Şi îmi asum ce sunt (nu-ş de ce mă vezi tu frumoasă, dar în fine). Mult din mine este rezultatul luptelor cu societatea asta de căcat şi cu omii care au vrut să mă schimbe după chipul şi asemănarea fiecăruia. Dar tu ştii care este preţul? Bineînţeles că sunt dispusă să-l plătesc până la capăt că doar n-oi fi idioată să mă întorc de unde am plecat şi unde numai bine nu mi-a fost.
    Io chiar dacă aş mai avea pe cine să iubesc, nu cred că mai sunt în stare. Îmi doresc cu disperare să pot dar mă simt ferecată cu mii de lacăte. Faptul că mi-e frică să mai ofer şi să mai primesc iubire, mă face să mă simt un monstru. E cumplită starea aceasta. Dar am călcat o dată pe teritoriul acela al abandonului şi când m-am trezit izbită de caldarâm, făcută ţăndări, am clacat. Ceva în mine a murit iar ce a rămas în urmă e numai durere. Nici acum nu ştiu exact ce s-a întâmplat. Că nu eram pregătită pentru un atare taifun, că nu am întâlnit persoana potrivită dar nu mai contează. Răul s-a produs. Cred că asta se întâmplă când pariezi doar pe o singură carte şi aceea eşti chiar tu însăţi/însuţi.
    Uf, ce viespare greu de controlat poţi tu să stârneşti! Nu mă mai joc... :(

    RăspundețiȘtergere
  29. geamiii...normal că nu e în cap şi e în suflet, dar ăla îl construieşte îi dă forma care trebuie. De la forma de 2, în sus:))

    RăspundețiȘtergere
  30. Să nu fii în stare să iubeeşti??
    Mâncatul seminţelor să ştii că plictiseşte, iar să faci mâncare sau să calci....e minunat, dar trebuie să faci şi altceva. În afară de savuratul ivirii zorilor sau ciripitul păsăreleor mai poţi comunica deosebit cu copii, dar la naiba, e atat de puţin! Vrei ca la 44 de ani să fii impresionată de nenea Marele Bun-Simţ-Manierat şi să ţi-o ei peste bot...că n-ai ştiut cum să alegi şi ce să faci în unele momente cheie!?
    Nu refuza viaţa pt.că te va refuza când..
    ŢI-E LUMEA MAI DRAGĂ!!
    * Să-ţi bagi mintea în Iubire, pa de la Eros?
    Nu ştiu, i-o numai când mi-o bag Eros mă ascultă
    gudurându-se.:)) Mă rog mintea mea nu calculează, a mea vibrează la autentic, dar mai ales la inocenţă, conştient întreţinută.
    Iubirea la mine trece după "cap"...prin ochi!!
    Al ei.
    "făcută ţăndări"?
    De ce mă gândesc eu mereu că la români mai mereu merge "părerea",luându-şi ea avans aiurea în faţa adevăratului sentiment existent/produs.
    asel, lasă victimizareaaa(să nu zic mai rău)şi înţelege că AIA E NORMALITATE, pe scurt spus Experienţă.. bună sau proastă punct
    Nu ştiu cum dracu-i asta în Iubire,să-l schimbi pe Celălalt.
    Şi hai hai lasă exagerarea..şi treci ŞI IUBEŞTE
    sic:)

    RăspundețiȘtergere
  31. Cum dracu să fie durere când eu văd frumuseţe?
    Dar ăsta e un stil atât de feminin, şi parcă atât de românesc, dar în sfârşit nu vreau să dezvolt..
    *
    "nu am întâlnit persoana potrivită" ?????
    Ce glumă proastă(PT.MINE)
    Cum naiba s-o întâmpla ca toate, mă rog, marea majoritate ÎN VIAŢĂ, să aleagă prost??
    Nu ştiu!!!Trebuie să recunosc că am atâţia ani..şi degeaba,, sau rasa asta e atât de inconştientă că de trăit se pare că trebuie doar pe Lună:)
    Mă rog, explicaţia m-ar duce că...facil şi deosebit în românica: este de trăit alături de copii, nu de bărbaţi, vecini, femei sau evrei ori mai ştiu eu ce specii existente...
    ...
    Mi se pare incredibil cum acest ADEVĂR poate boicota ATÂT DE PREGNANT viaţa românilor!!
    sfatul medicului? Să iubeşti..
    Revenindu-ţi responsabilitatea să alegi.
    Acum trebuie să recunosc, depinde ce "ochi ai"

    RăspundețiȘtergere
  32. Cred ca am atatea bloguri pe blogroll ca ...ti-am scapat postarea asta...
    J.,ce pot sa-ti spun...
    In fotbal si-n iubire (mai)nimic nu e fair play...
    marea problema este ca nu pasam.Luam mingea si ne ambitionam ca idiotii sa alergam de la o poarta la alta...Rar tinem cont de celelalt care zbiara....Paseaza...Paseaza-MI!!!!!!
    Numai unul a fost PELE.
    Comunicare si incredere....

    Iar imi esti trist...J.

    RăspundețiȘtergere
  33. MyEyes, nu pasăm că tot văd... că nu învăţăm.
    Eu am însă echipa mea, crede-mă, deşi nu mă vezi:)
    Dar iată io î-ţi pasez:)
    Problema adevărata e aceea de a fi noi înşine şi a ne juca. Dar cine se dezveleşte acasă..unde "casa" reprezină întrega noastră FIINŢĂ...?
    Ţinând cont şi de toate riscurile posibile?
    Iubirea, comunicarea, încrederea..au de pierdut...şi cu ele odată.. NOI !

    RăspundețiȘtergere
  34. De ce 44 de ani şi nu 43 sau 45?
    Da' tu de ce nu te apuci de iubit, firoscosule? Ai găsit repede scuza că nu mai ai pe cine. De ce nu îţi asumi riscul de a iubi, pur şi simplu? De ce nu alegi chiar şi prost? Să fie şi la tine experienţă, normalitate.
    Bun, fie şi un lup mîncat de o oaie. Nu e durere, e frumuseţe. Dar oare e normal ca frumuseţea să aibă chef acum să-ţi sară la jugulară? :D
    Şi când naiba am spus io că vreau să-l schimb pe celălalt? Io ştiu că iubirea te transformă în ceva mai bun. Şi atât. Punct.

    RăspundețiȘtergere
  35. geami..de ce ai luato tu pe aratura?
    ...aşa..deodată?
    "sa mă apuc"??
    pe mine NU mă apucă, pe Mine mă duce!Compris?
    Şi da, ai dreptate "mi-e frică"...
    De când mă ştiu.
    Tremur, plâng înainte de întâlniri, supurez în zone-neclare mie. atunci când mă întâlnesc, vorbesc cu ea înainte să nu-mi facă rău, să mă ia cu binişorul pt.că Gigel este neascultător şi ne dă tuturor bătăi de cap. am fost trădat de mic la un şotron, dar şi la un "nu te supăra frate",iar acum mi-e frică să pun mâna şi pe un sân. Cu o zi înaintea întâlnirii mă antrenez pe câini , pisici(am pică p-astea)şi vrăbiuţe.
    Ce să-ţi mai spun, din totdeauna mi-o fost frică de iubire, să o îngraş, să mă implic.. am crezut că odată băgat acolo sunt ca într-un butoi cu foarte multe cepuri, mult 69 şi prea puţin 70, 71..şi 99. Tu ai dreptate, în faza asta excitantă de prost, cred că este cel-mai-indicat să mă apuc de iubit. Toată lumea care "cere" o să mă vrea, însă o să am nevoie de un consilier pe probleme intime, aici mereu am avut nevoie de un xescx-olog să-mi rezolve audienţa scazută, îndurerată..şi plus de asta n-am încerdere în mine, stau în fiecare seară în fundul curţii şi plâng:-unde mi-e iubirea de-altădată(de la grădiniţă)..ahh ce fericit eram, ce ne contopeam şi co-pupulam !!

    geamii? "lup"?? tot vorbesc de periculozitatea..şi moda tradiţională de "a te minţii singur"...de această igienă mentală pe dos, şi tu?
    ..."săritul la jugulară" e un sport olimpic românesc. de ce nu l-ai face şi tu?
    şi draga mea..io unu(şi cu EA2)să ştii că nu ţi-am aruncat eu ţie automatismul ăsta de a-l schimba pe celălalt, că am înţeles ce ai scri acolo. M-ai confundat.
    Şi iarăşi da...Iubirea te transf.în ceva mai bun, care.. între timp ajunge insuficient/ă!!!!!
    CINE CONSTATĂ DRAGĂ ASEL...ASTA?
    ZI TU...SPUNE TU...CĂ...eu nu mă pricep!
    Mă rog, îmi plac şi foarte mult filmele:))

    RăspundețiȘtergere
  36. Pe arături am luat-o pentru că pe acolo am simţit că mă duci tu.
    Şi tot TU m-ai trimis la iubit iar eu, simţindu-mă (nu mă întreba de ce că nu-ş să-ţi răspund), într-un anume fel, în defensivă (încă sunt reactivă dar voi scăpa şi de asta), ţi-am sugerat că puterea exemplului e cea mai bună. Şi era vorba de iubit, nu de copulat. Acum cine a fost reactiv? :(
    Nu te-am confundat, poate doar am înţeles greşit. Dar fraza "Nu ştiu cum dracu-i asta în Iubire,să-l schimbi pe Celălalt" există în comentariul tău anterior, nu la mine, zău.
    Insuficient pentru ce sau pentru cine? Nu-i suficient că ajungi mai bun? Nu asta ar trebui să fie scopul iubirii?
    Ce legătură au filmele cu ce vorbim noi pe-aici?
    Da' mi-am adus aminte de un film, şi anume "Luna amară" din care reiese clar că în iubire n-are ce să caute, vorba ta, orgoliul, dar nici umilinţa.
    Şi nu mi-a plăcut deloc, da' deloc, că ai vrut TU să îi arăţi acelei femei că falsurile se plătesc. Nu eşti justiţiar, Joker! Nu te-a învestit nimeni cu puterea asta de a decide când şi cum să plătească cineva pentru falsuri. Chiar dacă totul se plăteşte pe lumea asta, mai devreme sau mai târziu, într-un fel sau în altul, nu tu eşti acela care trebuie să aplice lovituri crâncene doar pentru a scoate la iveală ceva, oricum a-i da-o şi a-i întoarce-o. Toţi suntem fragili, inclusiv tu. De ce să ne căutăm călcâiul lui Ahile, unul celuilalt şi apoi să învârtim cuţitul în rană doar pentru că putem? Există o diferenţă între "a sări la jugulară" şi "a aplica lovituri crâncene" (vezi antepenultimul tău comentariu). E chestie de fair-play aici.
    În fine, ideea era că, într-un anume fel, iubirea însăşi este o stare care te supune unor teste înainte de a ţi se revela în toată splendoarea ei, nu noi trebuie să-i testăm pe ceilalţi ca să vedem cum reacţionează la testele noastre de rahat. Vorbeşti de igienă mentală pe dos sau pe faţă, sau în toate felurile. Acum io te întreb simplu: TU poţi iubi dincolo de teste, de igienă mentală, de dracu', de lacu'? Oare, alături de orgoliu, astea nu-s tot bariere în calea iubirii? Adică tu zici că igiena ta mentală e ok şi că poţi iubi dar de fapt nu ai pe cine iubi că ceilalţi nu au igiena mentală ok. E un nonsens aici. Mie nu îmi puşcă şi pace. Dacă poţi iubi, iubeşte şi gata. Nu trebuie să te intereseze ce pot sau nu ceilalţi. Sparge tu cercul vicios în care ne învârtim!

    RăspundețiȘtergere
  37. asel!
    Copulat cu iubit inclus.:))
    Ce, trebuie să dai test, dacă-i iubeşti sau nu visurile partenerului, doleanţele lui..hă hă..?
    :))

    RăspundețiȘtergere
  38. asel, cum p__a mea nimeni nu înţelege că iubit şi copulat e un acelaş drac??
    ...bine toti(aproape)o fac fara drag de celălalt, şi atunci se înţelege PERFECT.
    -"să-l schimbi pe Celălalt" a vrut ăla că aşa ai zis(bine) tu:)) deci?
    -Da.Ar trebui să fie scopul"mai bun",însă de la stadiul-ajuns, cineva VREA MAI MULT..bine/mult/frumos/necesar..De fel aşa ajung consecinţele din "iubire"
    E acum intrăm în profunzime:"Luna amară" e unul din filmele mele de căpătâi.Dacă NU înţelegi ce se petrece acolo:cauze, miez, esenţă,dorinţă,consecinţe...rişti ori să trăieşti degeaba..ori într-un univers capricios-guraliv..plin de culori şi mirosuri dezvoltate de altfel.
    Cu căpoasa..da, nu sunt justiţiar...dar am s-o umilesc(ea nu are un întreg ci un orgoliu)în continuare..până o să înţeleagă(pt.Ea!!!) că IUBIREA se mânâncă cu altceva, chiar dacă în cazul nostru...singurul subiect sănător e s-xul:)
    Aşadar, n-am jugulară,asta înseamnă că nimeni nu vede ce-ar putea suge de acolo. Eu nu "testez" dacă la asta ai făcut cumva referire.
    Eu gândesc prin prisma experienţelor, a femeilor(române):)), a înclinaţiilor fiecăreia, a influenţei părinteşti-puternice, a difuncţiilor între dispoziţie şi tipul de caracter..precum şi în funcţie de ce îşi doreşte să umple sau să fure...din energii(inconştient).
    Dacă te bagi la scorpii-treaba ta, eu unul iubesc în acest moment atât de intens..şi de nebun, încât MĂ MINUNEZ NEÎNCETAT.. CĂ CHIAR POATE EXISTA ASTFEL DE FEMEIE!!
    ...într-un univers feminin atât de previzibil!!
    :)))
    Nu nu am pe cine iubi prin prisma faptului ca tot ce înseamnă regn-feminin...sunt ÎN PREZENT atât de sistematizate, automatizate...doritor..visătoare...încât nivelul meu "de audienţă"..nuu se mai ridicăă,
    El, e fericit asa flask..nu de alta dar chiar nu aş vrea să mi-l contaminez...şi să spun:
    -Nuuu maii vreau nicioooo femeiee:))
    E o chestiune de igienă mentală de a fi şi a şti ce înseamnă prieten/i, cum să-i respecţi şi de a şti.. să împarţi matur dragostea de sex acolo unde se impune!!! Chiar dacă în cazul meu bizar..aplic două într-unul...pentru că există o atracţie sexuală puternică şi atât.
    IUBIREA MEA e în altă parte, e un înger...şi un suflet pereche nebun...de curat...ce aşteaptă ca finţele noastre social-administrative ...să se elibereze...să se împlinească!!
    -don t try at this at home it s very dangeros:)
    asel, eu nonsensurile le predau...nu le trăiesc:))
    REPET:
    De ce pălituri crâncene?
    -Pentru că EXISTĂ MULTĂ PROSTIE ÎN IUBIRE!!!
    Foarte multă! Nu că aş fi un pedagog, sunt un fel de decan, un microscop profesionist, mă uit în ochi la cineva...şi îl aud pe ta-su vorbind...şi ce anume ..samd
    Dincolo de cinismul afişat...aşa de amorul dialogului virtual, prostia/neştiinţa/orgoliul prostesc aplicat celor de lângă...îl altoiesc.....din cauza că.. de aceea IES COPII CRETINI...CARE NE CONDUC...ŞI NE ARATĂ CE TREBUIE SĂ FACEM ŞI CE SĂ ALEGEM ÎN VIAŢĂ!!!!
    Ştii?
    ...
    Eu n am ce cerc să sparg cercul Vicios imbecil-PREVIZIBIL...eu încerc să râd...de dansul în cer c, de câte ori am ocazia

    RăspundețiȘtergere
  39. Se mai impune o întrebare:
    Iubeşti iubirea?
    ...
    Că dacă..iubeşti omul..:))
    Dar asta e altă temă, de care habar n-au psihologii ăia deştepţi:), bine însă că ni se dă să citim prin glamorous..

    RăspundețiȘtergere
  40. Aaa... măă, nu se spune "copulat cu iubit inclus" ci "iubit cu copulat inclus". Nu-i unul şi acelaşi drac, oricât a-i învârti-o. Poţi iubi fără să copulezi şi poţi copula fără iubeşti. Adică se poate. Dacă iubirea ta este un înger care aşteaptă, atunci cum pisici cu purici vei copula? Da' io nu-mi mai bat capu' cu nonsensurile tale că n-ajung la nici un rezultat. Şi-aşa mi-s puţin autistă şi nu pricep decât la nivel teoretic şi după mult studiu câte ceva din multele pe care le fac şi le spun oamenii. Sau una fac şi alta spun, ceea ce mă derutează şi mai mult. Zău. :)))

    RăspundețiȘtergere
  41. asel,
    copulatul il duc pana la capat ca "simt",
    ca "sunt" ca DA-ul este pt."el" IMPREUNA cu Subiecta.
    Si Da! am o proasta care vrea sa-l "depaseasca"
    Prostii Lumii ar trebui sa ramana la "A Iubi Iubirea"
    ............
    Insa, NU ORICINE INTELEGE SENSUL VIETII,
    INAiNTE SAU DUPA "COPULAT"
    Co-pulatul asta prosteste din mama-n fica(special) si din tata-n fiu, ca la ei in casa nu E unu'...ci 10.000 de insi de educatori de formatori de prostii alienate, involuntar.

    "nonSensurile mele"?
    A, probabil ma pui sa aleg:ori un cap gol ori unul plin cu prostii.
    Sau...sa fiu ori in tabara cretinilor ori a prostilor!Am eu impresia, dar esti dupa niste munti..deeci n-ai cum ma vedea..,e da aia cu
    .. una spun si alta fumeaza e F.adevarata!

    RăspundețiȘtergere
  42. Nu mă mai jooc! :(((
    Mai scrisesem un comentariu lung cât o zi de post dar presupun că nu mi l-a acceptat. Ce a apărut aici era doar sfârşitul. Mă oftic, zău. :)

    Io nu înţeleg cum vine asta cu "a iubi iubirea".
    Nu te pun să alegi nimic şi nici o tabără. TU nu poţi face parte din nici o tabără, nici măcar a deştepţilor, cum o fi aia că nu-mi pot imagina... :))))
    Dar ar fi interesant să te văd vreo jumătate de oră printre ţânţari. Cred că te-aş repera imediat. :D
    Ştii, am fost aseară la "Sinucigaşul" lui Nikolai Erdman. Superbă piesă de teatru. Ultima replică suna aşa: "Viaţa nu are nici un sens!" Mi-a rămas chestia asta în minte ca un gong de alarmă, deşi nu replica asta mi-a atras atenţia în mod deosebit.
    Îţi spuneam io în comentariul pe care nu mi l-a luat că cu toate nonsesurile tale, cu toată sintaxa ta anapoda şi cu exprimarea alambicată, la un moment dat, atunci când te citesc şi mai prind din sensuri, am senzaţia că mă privesc într-o oglindă. Şi prima reacţie este să o iau la fugă sau să scuip precum pisica. Apoi, îmi zic: " da' de cee?" :)))

    RăspundețiȘtergere
  43. aselasi,
    viata NU e in sintaxaaa..,
    Viata...e strecurata printre cuvinte/randuri/falduri..:)
    Nu ca viata e alambicata, ea acum este mai alambicata ca niciodata. Scapi, daca MIROSI...canalele si alambicaturile pe care le simti, pe care ar trebui sa le simti!
    Precum nasul tau in contact cu...
    vazul...cu recunoasterea rudelor sau a dusmanilor de exemplu. Esti obligata la efort(felling)si distinctie..
    Crede-ma,am scris detaliind pentru ca am simtit:
    " mă privesc într-o oglindă"

    Asta e sansa Ta(a noastra)
    Argument: pentru ca Lumea este asa cum este(PROASTA /NERECUNOSCATOARE)
    iar reactia cultivata in societatea asta pseudo
    este exact cum iarasi zisesi ...ca te gandeai:
    "prima reacţie este să o iau la fugă sau să scuip"
    Iar "asta" dapa parerea mea e un laitmotiv, dar, important este ca ceilalti sa te faca pe tine sa nu poti recunoste gravitatea acestui gen de reactie, impamantenita biine in romanica.
    Rau...protejat..pentru a fi recunoscut(iesind) mai tarziu. Se stie insa f.bine ca daca nu dorim sa recunoastem ceva...NU O FACEM!

    RăspundețiȘtergere
  44. Saraca de mine... Am evitat drumul spre Auschwitz in ultima clipa! De fapt, fericita de mine. Sau era drumul spre abator, de fapt? Oricum si Auschwitzul tot ca un abator a fost, deci mare diferenta nu cred ca e.
    Inca ma intreb de ce esti doar tatal nostru... Cred ca ti-ar sta mai bine pe post de mama noastra:))...
    Cu sortuletul la brau, cu basmaluta, cu faina pe fata, framantand la viitorii copii ai patriei ceausiste..., scuzati, patriei democrat-capitaliste.
    Dar banuiesc ca nu ai mai avea niciun haz daca ai fi femeie... Adica ai fi ca orice femeie: ai suferi de tulburari bipolare or something like that. Stii, nimeni nu le intelege nici macar cand sunt "lucide", daramite cand sunt in perioada menstruatiei... Atunci sunt de-a dreptul exasperante! Parca ies toti demonii afara din noi odata cu sangele deversat si ei vor sa ramana si noi sa-i pastram in noi, dar nu se poate.
    Stii ce nu prea ajung sa inteleg? Daca tot e in natura lor de femei proaste sa se planga cu orice ocazie, iar daca la menstruatie au posibilitatea asta, de ce sunt asa indracite, daca totusi au ocazia sa se lamenteze?
    Stiu ca nu esti femeie, ca altfel ai fi mama mea, dar sa nu discutam acest detaliu marunt si irelevant, dar poate faci schimb de experienta cu o femeie cand are menstruatie si imi zici si mie din sintezele tale, din adnotarile tale...
    Incearca totusi sa gasesti una care e fix in acea perioada, ca nu stiu daca altfel te mai poti intoarce fara sa nu ramai cu traume psihologice.
    Ce imagine mirifica! Un Joker cu sani de plastic si toxina botulinica in buze si dosul pe masura=)).
    Noroc ca nu suntem polimorfi, altfel cine stie cate faceam noi doi:))...

    RăspundețiȘtergere
  45. Vezi, tu, tiparul, pătrăţica, Patul lui Procust,zi-i cum vrei, în care vor să ne bage alţii, este ceea ce eu, tu respingem. Eu nu mă pot încadra în nişte reguli trasate de oameni. Pur şi simplu nu pot.N-am putut niciodată. Dar nici nu le pot fenta. Doar mă lovesc de ele. Iar când simt colivia, cuşca, devin reactivă, precum o fiară încolţită. Cam asta e viaţa mea şi cam de aceea eu nu îmi văd frumuseţea pe care tu o vezi la mine. Simt că de la atâtea lupte cu cei care au vrut să-mi pună frâne, limite, mi-a scăzut vibraţia. Atâta tot. De fapt, la asta mă refeream când spuneam că eu sunt rezultatul luuptelor cu cei care vor să mă schimbe. La aşa zisa mea frumuseţe. Nu la iubire, cum ai înţeles tu şi apoi am căzut amândoi în capcana discuţiilor în contradictoriu: ba tu, ba eu. A fost o neînţelegere atâta tot (am recitit comentariile şi m-am dumirit). :)
    Faptul că la tine găsesc o lipsă de margini, chiar şi în sintaxă, mă sperie ca o primă reacţie pentru că pare nefiresc, obişnuită fiind cu altceva. Dar apoi mă gândesc că şi eu mi-s aşa şi sperii pe mulţi.
    Lumea este proastă, cu asta sunt foarte de acord, dar nu numai în România, nuu. Pretutindeni. Prostia, limitele impuse şi netrecute prin filtrul conştienţei, sunt aceleaşi peste tot, doar scenariile diferă. Leitmotivul este acelaşi.
    Tu încerci să râzi şi să "amendezi" atât cât poţi "dansul în cerc" dar râsul tău este fix aşa cum a fost al meu aseară la "Sinucigaşul". În hohote, cu lacrimi. Dar nu era râsul meu. Şi abia asta este grav, înţelegi? Că eu vreau să las lumea în prostia ei şi să mă tot duc învârtindu-mă până dau de bine. Dar unde să mă duc? Undee? Că peste tot dau de proşti care îmi mănâncă zilele.

    RăspundețiȘtergere
  46. "nimeni nu le intelege nici macar cand sunt "lucide", daramite cand sunt in perioada menstruatiei" ?
    :))))
    Iuniaaa....esenţa femeii e să NU fie înţeleasă,
    ci iubită!!:)))
    clar, sunt foarte sensibil.
    ...Cu un simţ extra-large orgasmic intelctual...dezvoltat, îngrăşat chiar:))

    RăspundețiȘtergere
  47. Intrebare:
    Tu poti iubi o femeie care iti scoate ochii cu te miri ce pretentii absurde, fara rost? Ma indoiesc din nou, stiindu-te cu bun simt de felul tau...
    Adica trebuie sa intelegi unele chestii despre femei ca sa stii sa-ti alegi ce-ti trebuie din masa lor, ma gandesc eu cu mintea mea de musca...
    Drept e ca femeile trebuie iubite, dar nu si prostia lor. Altfel ajung la concluzia lui Cioran ca iubirea e "pact tacit intre doi nefericiti, ce se pretuiesc intre ei mai mult decat merita si isi inalta laude fara rusine." si banuiesc ca iubirea e mai mult de atat si ca se aplica pe suflete, nu pe portofele sau cel putin asa stiu eu si imi spune bunul simt.
    Asa ca, daca o sa ajungi tu sa iubesti capete de femei proaste si nu suflete de femei frumoase, obez cum o sa devii din cauza simtului tau, chiar o sa fac ceva regretabil si inca nu stiu ce, pentru ca am mai multe variante.

    RăspundețiȘtergere
  48. Iarăşi inţelept punctat!
    "trebuie sa intelegi unele chestii despre femei ca sa stii sa-ti alegi ce-ti trebuie din...."
    Iunia în mod "normal"(zic bipezii)pe femeie NU "trebuie să"...
    Dacă iubeşti, iubeşti punct, asta se dobândeşte şi reîmprospătează prin exerciţiu:)
    Apare însă CUPLUL, care este o treaptă SUPERIOARĂ, aici se aplică exact ce ai zis, iar bărbaţii, de cele mai multe ori ca şi femeile "nu au nicio treabă" cu chestiunea...ce presupune esenţială... " A ŞTI SĂ ALEGI..CE-ŢI TREBUIE". Bravo!:)
    Iar consecinţa, este una Cioraniană..cum bine ai puso.Sic! Ei se "pretuiesc intre ei mai mult decat merita si isi inalta laude fara rusine"
    De ce? Pentru că pot. Şi ce e mai grav, este că vor "să câştige". Iar asta în iubire este o decizie/alegere.. PROASTĂ.

    Obez, din cauza simţurilor mele??
    pffuaii..., mulţami de compliment:)

    RăspundețiȘtergere
  49. Geamilia, îmi pare bine că te-ai dumirit:))
    Eu de fapt intru în contact cu persoane dumirite:)
    Aşa este:râd până la lacrimi(cultural ironice)
    Eu, de exemplu am râs plângând.. la Puricele(Mălăele), de vreo patru ori live. Eu râd însă la "recunoaştere"..fiind deci râsul meu:))
    Prostia înconjurătoare, este de fel pentru mine asel, creatoare şi nu mai dezvolt,pentru că are foaarte multe nuanţe existente..şi intepretative.
    Rezultatul luptelor asel, nu are CUM! să-ţi ia frumuseţea, eu zic că ai un instinct de supravieţuire superior multora, dar asta nu înseamnă că şi poţi întrema iubirea...să o poţi consolida...acolo unde terenul îi va fi propice pentru a o dezvolta, cred. Aşa că vezi ce alegi, pentru ca VIBRAŢIA să îţi fie pe plus. Nu o lăsa să moară. Nu e de altfel greu, dacă.. eşti învăţată cu ea! Asta şi în condiţiile în care "toată lumea" te va vrea întro cuşcă!!:)
    Faith!

    RăspundețiȘtergere
  50. J, eu zic ca nimeni nu invata pe altii mai bine ca MJ ce e aia Faith. Adica eu stiu ca pe tine te-a invatat, dar vezi tu, esti doar un adept de-al lui si parca originalul are efect mai amplu decat un invatacel de-al sau, desi la mine a mers si numai cu invataturile adeptilor, sudate dupa-aia si de tatal lor, stii...
    Geamilia, oricand simti ca nu mai poti, iti recomand sa revii pe aici, fie doar sa citesti ce ii debiteaza mintea omului asta alambicat:). Nu oricine il intelege si tolereaza pe Joker, crede-ma!, deci ai facut un pas mare spre a fi si mai frumoasa decat esti deja. Trebuie doar sa stii ce sa alegi si cel mai important, dupa creierasul meu, sa o faci fara FRICA, pentru ca ne cam guverneaza, in loc sa o controlam noi pe ea.
    Sa stii ca si pe mine in zilele mele bune ma amuza prostia si n nuantele ei. Parca as fi intr-un magazin cu bomboane de ciocolata din care pot alege dupa placul inimii...
    E VIATA!:)

    RăspundețiȘtergere
  51. Iunia, zisesi ca microsoape n-ai inghitit?
    Dar poate telescoapele alea gigantice macar unul din ele poate...da?
    :)

    RăspundețiȘtergere
  52. Păi, ştii cum simt? Ştii ce mă înfurie cel mai mult? Faptul că lupta aceasta pentru supravieţuire îmi consumă mult din energie. Şirul acest nesfârşit de reacţii care nu se mai tranformă în acţiuni îmi încetineşte simţitor "creşterea" şi, într-adevăr, este posibil, deşi se mănâncă cu altceva, să îmi afecteze şi zonele acelea responsabile cu iubirea. Dar, oricum, mulţumesc. Chiar m-am înseninat... :)

    Iunia, nu omul din spatele pseudonimului Joker este alambicat (Joker este, în esenţă, cred, ca şi mine, adică foarte simplu), ci felul în care "contorsionează" el ideea, scriitura. Păi, ce-i debitează lui mintea mă sperie pentru că seamănă destul de mult cu ce gândesc şi eu. Numai că atunci când vezi o societate umană în declin şi este doar părerea ta, mai că îţi place să te amăgeşti că parcă, parcă, n-ai avea dreptate. Şi vii la Joker, vezi că spune cam acelaşi lucru, dar într-un fel, chiar dacă alambicat, care nu mai lasă loc de tăgadă şi îţi zici: nah, s-au f...t toate speranţele! Uneori îmi doresc să nu fiu atât de lucidă.
    Frica m-a cam părăsit de mult dar a lăsat locul unei oboseli duse până la lehamite. Deh, era şi adrenalina bună la ceva. :)))
    Pentru mine e un nonsens alipirea noţiunilor "a tolera" cu "Joker". Nu puşcă. Iar pentru Joker nu este nici o pierdere că mulţi nu-l tolerează. Cred că sentimentul e reciproc, oricum. :)))

    RăspundețiȘtergere
  53. Imi pare bine ca ambele sunteti fanele ironiilor intelepte.. sau mai alambicat dar real gandit, al "pastratoarelor de suflet"..frumoase:)
    Asta e si spilul asel:de a nu lasa loc de tagada:)
    Eu unul, mi s-a facut lehamite de atata interpretabilitate subiectiva..(im)personala a vietii:)

    RăspundețiȘtergere
  54. Ştiu şi io că ăsta-i şpilul, crezi că nu ştiu? Măcar ştii exact pe ce te bazezi când mergi mai departe. Dar parcă nu-ţi convine. Io nu mai sunt în perioada negării, deja am cam înţeles cum stau lucrurile, dar cârcotaşă cum mă ştiu, mi-e greu să mă dezbar de acest nărav.Sau doar mă alint, cred... :)

    RăspundețiȘtergere
  55. Pai Geamilia, luand sistemul nostru de referinta, toti trei suntem simpli. Daca il luam pe al lor, suntem extrem de complecsi si bullshit sablonizat:)).
    Stii ca si eu aveam acelasi sentiment pana sa ma impiedic si eu de Joker? Ma simteam destul de nebuna, avand in vedere ca nici nu prea vorbeam cu nimeni de prostiile mele, ca mi se pareau ca sunt nebunii senile si nu vroiam catalogarea asta atat de superficiala din partea lor si tineam in mine si ma simteam oribil...
    Si a venit Domnul cu Machiaj Strident care ne supravegheaza si m-a gadilat putin si sa vezi ce n-am mai fost nici nebuna, nici paranoica, nici nimic!
    Si tot la treaba aia unanim acceptata revin, ca "Nimic nu e intamplator!" Cum zicea Baniciu in Scrisoare de bun-ramas "Mi-e frica de intamplare si mi-e frig", chiar daca era putin altfel nuanta contextului.
    Probabil faceam si eu un mic apropo la prietenul nostru bun, mai ales al tau Joker, nu:P?
    Ei bine, ma bucur pentru tine, ca n-ai frici:).
    Stii ce zic eu? Ca de-abia atunci cand realizezi ca in mare parte s-au f...t sperantele, atunci apar altele, mai indracite ca ultimele. Stii, ca niste anticorpi. Si asa se recladeste sistemul imunitar care suferea de brese... Ma indoiesc ca atunci cand vezi in toata deplinatatea lui un adevar, iti zdruncina credinta rau de tot, din cauza cruzimii lui... Mie, una, chiar daca mi-o zdruncina putin, nu e un cutremur mare, e unul care imi reaminteste ce sunt si ce vreau:).
    E un fel de igiena mentala, banuiesc...

    RăspundețiȘtergere
  56. Apropo, Iunia, de ce anume ai zis in ultima parte. Du-te la mine pe blog la însemnarea "Viaţa n-are sens" şi vezi schimburile de comentarii dintre mine şi Joker, mai ales partea cu o anume carte. Ca să vezi că gândim la fel. :)
    Văd că domnul Joker ne lasă să ne facem de cap singure pe aici. Doar moderează comentariile. Şi cred că se amuză copios. :)))
    Pot să scot limba? :P

    RăspundețiȘtergere
  57. Chiar ma gandeam ca parca nu pare asa genial Polanski... Trebuia sa aiba un suport, ceva!
    Am vazut si eu filmul, ca mi-a impuiat capul sa-l vad si concluzia pe atunci era ca "pana la urma, cine stie ce e iubirea"? Acum, cred ca daca am reveni asupra discutiei, ca intre timp mi s-a mai copt si mie mintea, am ajunge la cu totul alta.
    Mie mi-a placut enorm Somewhere in time. Mai aveam putin si boceam cand l-am vazut, mai ales la sfarsit. Simteam durerea si nebunia individului, ceva de speriat!, mai ales ca imi e inca destul de straina moderatia, dar cochetez cu ea, ii fac ochi dulci si de-astea...
    Oricum, si pe Bitter Moon l-am simtit. Unde mai pui ca eu mereu, ca desteapta, ma pun in locul fiecaruia deopotriva si ajung sa sufar ca ei sau aproximativ ca ei...
    Da, le simte bine Joker:), n-am ce spune!
    Bravo pentru ca ai vazut filmul! Cu siguranta ne-ai uns pe amandoi la sufletele noastre de copii!

    RăspundețiȘtergere
  58. Iunia, înmulţeşte filmul cu 10 şi abia dacă atingi complexitatea şi, mai ales, forţa cărţii. Dar oricât de precoce eşti, vorba lui Joker, mai bine nu. Io sunt trecută prin nişte experienţe personale de am putut suporta şi transcende tot ce este acolo.
    Revenind la subiect, îmi place să cred că acolo nu este vorba de iubire. Totul se dezvoltă pe fondul unei obsesii care, chiar dacă are rădăcini comune cu iubirea- ca de pildă atracţia, la un moment dat devin divergente. În ambele creşti până la un punct şi le poţi confunda, de aceea se pică atât de uşor în capcană. Dar din acel punct nu mai seamănă deloc una cu alta. Prin una te transformi în ceva mai bun împlinindu-te, desăvârşindu-te, cultivând frumosul alături de cineva, iar separarea, în cazul în care apare, nu poate provoca traume afective care să te arunce direct în iad. Cealaltă însă, în speţă obsesia, nu duce decât la o dependenţă izvorâtă dintr-un egoism feroce, acela de a stoarce din victimă tot frumosul pentru a te hrăni doar pe tine însuţi. Iar când nu mai ai de unde sau cum suge, vrei să distrugi ce a mai rămas tocmai pentru a-ţi ascunde propria urâţenie. Într-o atare relaţie nu te transformi în ceva mai frumos, ci îţi pierzi exact ceea ce voiai să-ţi hrăneşti, adică sufletul. Iar victima păţeşte la fel pentru că personalitatea ei se dizolvă în personalitatea monstrului. De fapt ambii sunt victime - ale egocentrismului unuia singur.
    Cred că am să scriu o însemnare pornind de la cartea asta. O însemnare despre obsesie versus iubire şi despre capcanele în care putem cădea. Până n-am citit cartea, credeam că şi obsesia este o formă de iubire. Acum sunt sigură că ele doar se confundă din cauză că începutul seamănă. Restul, uneori numai deznodământul este cel care face diferenţa. Adevărul este că trăim într-o lume plină de obsesii şi cu foarte puţină iubire. Practic, vis-a-vis de iubire, nu prea avem repere. Şi este foarte uşor să ne păcălim. :)

    RăspundețiȘtergere
  59. Geamilia, stii ca mi-ai luminat mintea? Te super iubesc! Citeam zilele astea pentru scoala Moara cu noroc de Slavici si e psihologica si mie imi place cu psihologia, de-aia m-am si chinuit sa o citesc, ca altfel nu o citeam si ma tot intrebam eu de ce Dumnezeu Ghita si-a omorat nevasta, cand teoretic mai putea salva ceva la el si familia sa. Cand devii un monstru, evident ca greu te mai schimbi, chiar deloc si din cauza ca nu-ti suporti hidosenia, zbang!, distruge-l si pe celalalt ca asa e frumos, sa-l seci pe cel de langa tine de frumusete si sa vezi ca de fapt, nici tie nu ti-a servit la ceva frumusetea celuilalt si realizand acestea, moartea vine oarecum firesc.
    Numai ca aici e vorba de dezumanizare din cauza banului, nu din cauza unei obsesii care se confunda cu iubirea.
    Gandindu-ma retrospectiv, se anunta obsesia, cel putin in cazul lui. Felul cum o cauta, cum nu mai poate scrie din momentul in care o vede, cum pur si simplu se blocheaza pana o reintalneste si poc!, hai sa consumam obsesia. Si felul lor de a se izola dupa-aia, si cum tot consuma "iubirea"... Da!, izolarea nu face bine, pentru ca duce la introspectie si nesiguranta si paranoia si pur si simplu te transformi intr-un monstru daca nu esti. Si fireste ca aia doi nu erau doi sfertodocti ca noi, sa stie sa manevreze situatia. La noi exista posibilitatea sa fim indeajuns de moderati.
    Si chiar te rog sa scrii, ca sa am si eu ce comenta pe alte bloguri, ca deja devine un ciclu sa ma tot raportez la aceleasi persoane:)).
    Intrebarea se pune, parerea mea, in felul urmator: am avut noi vreodata repere vis-a-vis de iubire? Sincer, nu prea cred! Dar daca ai tu vreun exemplu, il astept nerabdatoare:).

    RăspundețiȘtergere
  60. Voi scrie, Iunia, voi scrie. Dar nu pot promite exact când. :)
    În roman el este medic, nu scriitor. Iar sfârşitul romanului n-are nimic în comun cu tendinţa lui Polanski de a îndulci lucrurile, salvându-i pe cei doi de viaţa infernală în care trăiesc. Sfârşitul romanului îţi lasă un gust mai amar decât fierea.
    Hmm, bună întrebare, cea vis-a-vis de reperele legate de iubire. Mă voi gândi la asta. Măcar să ne mai luminăm un pic. :)

    RăspundețiȘtergere

Căutati pe acest blog