Nu mi-e teamă să lupt ca să fiu văzut.
Masca nu-i pentru tine, ci pentru a-i proteja pe cei apropiați ție. (Christian Bale)

24.01.2012

Haosul, Prostia şi Căcănăria Politică=România


Soluţii, soluţii şi iar soluţii, asta încearcă în aceste zile de foc searbăd driguitorii statului român care parcă s-au trezit din beatitudinea gol-goluţă a entuziasmului cu care şi-au fezandat cititorii, telespectatorii, ascultătorii şi ceilalţi subordonaţi care le-au mai rămas.
După ce s-a încercat...tot ce era posibil de-o minte mioritică în domeniul hoţiei şi manipulării, minciunii şi duplicităţii, şi-n materie de simulare şi festivism s-a ajuns la ideea salvatoare(????) că, doar alegerile anticipate şi plecarea agale a lui Băse mai poate oferi românului oxigenarea de care cu onor trebuie să aibe parte, în anul alegerilor.

Creaţia, platitudinea, originalitatea, frustrarea sau plictiseala notorie a românului visător, pragmatic, sper-gasmic, dă semne acute(în sfârşit)că toată SERIOZITATEA asta oficial-senioral-patriarhală, e de foarte proastă speţă: cu precădere un motor cu injecţie băşinoasă care nu mai impresionează pe nimeni ÎN SFÂRŞIT.
Dar a trebuit să secăm toate holdele şi resursele COMUNICAŢIONALE pentru ca în sfârşit să ne dăm seama că, un Început se face pe nişte baze strategice, sincere şi  în orice caz de coeziune naţională.
Acum după ce am obosit, bătut, futut cu drag şi violat boii, acum ne-am trezit să ne uităm la CĂRUŢĂ: Hopa!!!
În timpul ăsta, vizitiul ce a făcut? ... S-a CRETINOIDO-LUXURIZAT! Să fie de vină Sclava Isaura?
Şi în orice caz cel mai grav este că.., este căă: a făcut copii. Aştia s-au împrietenit şi la rândul lor..iar au făcut copii! Vai!
                                                                     .....

Momentul ZERO a trecut. Acum e 0,1  "dă cu virgulă" cum îi place prietenei mele să spună..


Cine confirmă toate astea? RĂZVAN EXARHU. Un tip pe care vi-l recomand cu căldură..

"A mânca rahat nu e o deviaţie bolnăvicioasă, ci o cutumă socială transmisibilă. Nicicând nu au mai fost oamenii atât de dispuşi să se pupe în fund sau să se înjure, în condiţiile în care nimeni nu le stă cu pistolul la tâmplă. Din cauza asta, e firesc să îşi dorească toţi să ajungă nişte amatori de mare succes. S-ar putea să vă aduceţi aminte de o mare schemă piramidală."
Şi tot el afirmă graţios:
" Cum spunea un prieten de-al meu, românii fac nişte revoluţii care seamănă cu chefurile alea la care te îmbeţi foarte rău, faci foarte urât, uiţi, dar de la care rămân multe fotografii şi filmuleţe. Mi se pare foarte amuzant că tocmai noi, urmaşii vitejilor care au făcut probabil cele mai multe fântâni din Europa, pentru că le tot otrăveau în luptă, avem senzaţia că dintotdeauna am ieşit în stradă de capul nostru ca să ne strigăm nemulţumirile, cum titrează toate televiziunile"
Sau
" Adevărul e că asta e marea noastră măiestrie, facem nişte kestii spontane foarte bine organizate. E foarte interesant din punct de vedere ştiinţific şi fenomenul isteriei care a cuprins mulţi cetăţeni respectabili, care au simţit brusc nevoia să iasă în stradă pentru a susţine programul politic şi social generos de simplu al opoziţiei:Vrem să ajungem şi noi la putere. Ajutaţi- ne şi pe noi, suntem doi lideri acasă, bunicuţa e bolnavă şi murim de foame până la alegeri. 
La urma urmei, pe lângă penibilul discursurilor sau al abuzului de media, pe lângă mesajul deloc subtil că nişte iresponsabili vor să ia locul altor iresponsabili, rămâne doar întrebarea dacă nu cumva s-a stricat ceva definitiv în fibra naţiei, pentru că prea nu mai e nici una la locul ei.
După atâţia ani de gimnastică democratică, soluţia vine tot din joc de gleznă de judeţeană de partid. Oamenii de rând şi politicienii gândesc la fel, au memorie scurtă şi planuri pe termen la fel de scurt. Dacă n-ar fi atât de jalnic spectacolul, ar mai putea fi amuzant, cu toată inflamarea şi infantilismul care au cuprins presa şi poporul, deşi au trecut 20 de ani de repetat glumele astea"


                                                                              ***
                  Corolar                                          
Jean reprezintă dorinţa, talentul, audienţa, vestimentaţia, entuziasmul şi expresia cea mai elocventă a dezirabilităţii românului de azi. Atâţia ani după 89 s-a căutat 
un brand de ţară! El este, multora însă le este greu să accepte. Este adevărat, nici n-au căutat:n-au unde şi nici cu ce, de unde să înţelegem că în faza cu nomenclatorul de meserii nu numai prostituata constitue un mare minus pentru statul român.



2 comentarii:

  1. Cat de mult imi place poza cu Gavroche de Romania! ar trebui sa fie un exemplu de urmat ... el, nu Jean :) ...

    RăspundețiȘtergere
  2. Da, bun punct de observaţie.
    :)
    Onorat de vizită.

    RăspundețiȘtergere

Căutati pe acest blog