Momente..de uluiala

Nu de putine ori Viata asta atat de previzibila, nu si trista cum o cred unii..reuseste
sa mi provoace nenumarate momente de uluiala.., cum ar fi de exemplu filmele americane. Cum dracului pot fi si comerciale si originale de un firesc tulburator de simplu, nu stiu!!! Cum pot scoate ele la iveala naturaletea sau frumusetea din curul oamenilor nu stiu...!!!
In orice caz, AMERICANII ..numai ei pot recrea si face minuni din Iluzie, din Dragoste, din Speranta...cu Iubirea, cu Sacrificiul...Credinta sau toate la un loc!
Ultimul episod din ciclul “americanii i-ar ne dau cu flit” s-a consumat aseara, atunci cand am vizionat “Bernard si Doris” din 2006 tocmai, cu Susan Sarandon si Ralph Fiennes in rolurile principale.
Pelicula regizata de Bob Balaban m-a impresionat profund prin “acea” forta imensa degajata de spiritul-uman, de Iubirea..de sentimentul scapat NOUA si iscat...din senin, din tumultul a doua personaje cu istorii diferite.
Daca Susan Sarandon nu m-a atins pana ieri intr-un mod cu totul deosebit, a facut-o de aceasta data insa din plin.. alaturi de Ralf, aici avand rolul unui homosexual. Am simtit la Sarandon nu stiu de ce, rolul vietii...si i-a venit “manusa” alaturi de un Fiennes desavarsit si la fel de profund, de la “Pacientul englez” incoace.
Legatura dintre cei doi...este cu adevarat speciala, jocul, scenariul..regia pun in inima privitorului o alta viziune despre iubire. Unde? Acolo unde ea transpira cel mai bine, la prejudecati! Si acolo unde...simturile rastalmacesc ordinea prestabilita. Subiectul nu este deloc nou...cu tot cu deznodamant, insa merita savurat...
Prestatia... privirea, ochii celor doi...in momentele de intalnire, in casa sau gradina de exemplu,propun muritorilor de scenarii inca ne-consumate, o noblete...si o contopire umana dincolo de orice ratiune sau iubire practica.
Ce vad “ai nostrii” in urma unor asemenea scenarii?
“...prietenie intre servitor si stapan, servitorul ramanandu-i loial pana in ultimele clipe ale vietii stapanului“(ioana 3110) sau..
“pune accentul pe importanta loialitatii”(elena_A)
Cam asa arata toata viata NOASTRA. Marcata intre limbaj de lemn si eticheta..veche, frustrant de veche.
Daca domeniul muzical pare a intra intr-un anume con de umbra si secundaritate,
in schimb arta cinematografica ramane una prolifica, fecunda...si oricand la indemana omului cultivat, adica a aluia ne-manelist, ne-consumist.

Si apropo de minuni in timp real, la sfarsitul saptamanii trecute am petrecut cateva zile la Veliko Tarnovo in Bulgaria, la 2 ore de Giurgiu am gasit o adevarata oaza de bucurie...o zona istorica cu un relief impresionant, la care s-au adaugat un bun gust si un bun simt aparte de bipedul mioritic. Va recomand cu caldura Velico Tarnovo dar in special MelonClub pe care chiar va rog sa nu-l ratati. Vinerea trecuta a fost seara “Vietnam”, unde am asistat la un concert live sustinut de trioul ARSENCHE din Burgas. N-am auzit in viata mea si nu am vazut.. o asemenea desfasurare de forta... atata suflet, talent&daruire la Hristo Drabov care de la tobe a interpretat Hotel California, Money for nothing sau We wil rock you al lui Freddy, si... timp de doua ore am asistat uluit, la o pasiune nemaintalnita, ne-mai sim-ti-ta la o asemenea acustica interioara. Ce au putut continua Ivan Tchenov, chitara,solo voce si Ilinov Senovski-bas este greu..sau in orice caz.. mi-a fost imposibil la acel moment sa cred.. ca poate exista ATATA PASIUNE SI TALENT..la niste necunoscuti pana la urma!
La fel ca si mine si ei au fost prima data in Clubul din Veliko...cu siguranta insa Am sa le dau insa de urma. Ce au cantat baietii aia acolo...a fost Dumnezeu pe pamant!