Democraţie de Suflet-Plăcere = Direcţia de Sănătate-Publică

Desele confuzii ce străbat căpşoarele românilor m-au determinat ca nu odată în timpul prezent să privesc oarecum mirat în democraţia asta originală, legătura duplicitară dintre Suflet şi Plăcere. Dar mai ales.. cum Adevărul spulberă iluziile şi speranţele deşarte dar îndreptăţite ale celor mulţi!
Adevărului la braţ îi stă de minune Minciuna. Dacă se poate frumoasă şi sexy..
Aşa ajungem la mariajul de convenienţă între cele două. Adevărul despre minciună este că omul ale limitele lui naturale şi..poate înţelege prea puţine lucruri, atât de puţine încât nimeni nu poate fi condamnat când minte. Poţi să minţi.. liniştit pe oricine.
Oamenii vor plăcerea şi nu le pasă cât plătesc pentru ea. Principiul vieţii se confundă cu principiul plăcerii..şi încă nimeni nu a putut arăta unde ar începe boicotul şi unde se termină confuzia. Cert este că bunul simţ poate arbitra relaţia, (in)suficienţa însă îşi bagă coada.
De aici şi explozia de mai bine de 10 ani în firava democraţie românească..unde parcă nu ne mai ajung..de la o zi la alta gusturile, cumpărăturile..ca argument pueril, shoppingul, ori partea de procură reprezentată de telenovele sau piese muzicale...menite să umple un gol mai mare ca niciodată. Sufletul nostru democratic..fost comunist..pare golit de sisteme, stereotipii...absorţii tot mai limitative, obsedante şi asemănătoare. Cu cât se înmulţesc sistemele "de dorit"...cu atât Maria sa.."Fructul oprit"..îşi exercită forţa asupra individului...slăbit de ceea ce este obligat "prin ceilalţi" să vrea! Aşa se face că sânii au devenit prea mici pentru toată lumea. Nevoia implanturilor, a sur-plusului...a devenit imperios necesară. Din acest punct de vedere,
o maşină,un frigider, un fund, o casă sau un falus au devenit echivalente. Perisabilitate anticipată..obsesivă. Sau atâtde mult ne place grădina vecinului, încât ne doare...începând de la cutia de viteze...şi până la postludiu(culmea!)
Pentru că suntem neputincioşi ori ticăloşi în faţa plăcerilor..deoarece le-am pierdut sau habar nu avem de inocenţa funcţionalităţii... "am inventat" prin importare ce e drept chiar şi o sărbătoare.. a plăcerii(?)...nemai fiind îndeajuns s-o simţi...ca surpriză(prin apariţie sau dispariţie)...trebuie s-o fixezi. Aşa.. se face că Valentine's Day...e o invitaţie tuturor, cu precădre neaveniţilor.
Dacă eşti prost, eu te inviţi să te manifeşti... Cel sau cea...care "aude"..poate cine ştie chiar îţi răspunde..dorinţei-exprimative. Astfel se şi explică "de ce plăcerea" este în centrul atenţiei, iar miezul ei ne scapă, salvându-ne doar săraca...mult-prea adulata "Clipa".
E dureros să vezi de nenumărate ori cum se relevă pe ascuns..lipsa de personalitate şi de maturitate emoţională. Ce avem..este întotdeauna prea puţin, şi nu ştim..cum am putea să ne liniştim gusturile pentru "frumos". Ce-i majoritatea..optează pentru ai limita celuilalt această tendinţă de "căutare". Astfel plăcerile vechi, cunoscute, fulgurante..sunt preschimbate într-unele care necesită îmbunătăţiri: "Sa ai mai mult ca să fi sigur"
Sexele îşi împart plăcerile: bărbaţii-satisfacţiile muncii, postura principală de unde îşi extind priorităţile, iar femeile...ordonatoare şi oferitoarele "fructelor" mai mult sau mai puţin interzise. Despre primii, ei rămân mai tributari ca oricând succesului şi tutoror schimbărilor grilelor de valori..fiind nevoiţi să "respire femeia" mai mult ca oricând. A-ţi spune că e valabil şi invers. De acord. Dar ce nu e obicei împământenit(prost)..sau regulă, nu se pune! Şi aşa va fi! Bărbatul va respira Femeie, de cele mai multe ori alta. Şi asta în mare parte pentru că a fost educat să "ridice" şi să mişte "datul"..Femeia...şi să trăiască "prin competiţie". Că pierde sau câştigă energia cheltuită va trebui recuperată prin Ea. Femeia..tot exersând mecanismul ăsta desori agasant, la aprofundat..iar acum îi pare un joc dintre cele mai serioase cu putinţă. "Nenorocirea" e că la ea..plăcerea e cu totul alta..faţă de aceea a bărbatului. Modalităţile ei de satisfacţie nu se confundă cu NEVOIA-de-Plăcere, ci cu realizarea.. în "modurile ei" născute prin regulă/reguli şi întreţinute culmea de barbaţi, de taţi, conducători. Si ceea ce nu se anticipează şi nici discută este că plăcerea este în egală măsură cautată fervent de cele doua sexe mai aprig ca nicicând.
Intensitatea diferă, dar şi ceea "ce se iubeşte": macrameurile, copiii, grătarul, alcoolul,maşinile,banii etc. Iar femeile, exploatează asta din plin într-un moment istoric cultural precar. Biserica, statul o apară..pentru că trebuie sa nască membri, mulţumindu-se să se folosească doar de "cuvintele iubirii". Omul-Primărie, spune "da" ca oficial, Sufletul să i să întreţină pe această direcţie..cu orice şi la întâmplare, plăcere să fie!!
Plăcerea...e idealul. Sufletul se încarcă, Sexul îl descarca. Dragostea se pierde! Simţirea se mândreşte cu nesimţirea. O ajută să ajungă la ţinta inconştientului. Iată adevărata democraţie, una a confuziei, a formelor fără fond, a orgasmelor..insuficiente.
Acest circuit inchis arată cu lux de amănunte o societate hedonică chitită pe consumat, îmbâcsită de nelegiuiri sufleteşti, infidelităţi bagate sub preş(nu că n-ar fi şi stimulante!)şi tot aşa...în căutarea plăcerii de amorul celor auzite, întâlnite, povestite sau uitate.
ps: In mod normal aş fi fost impresionat de partea plină a paharului...dacă nu şi ea s-ar uita..la fel ca şi cealaltă jumătate. La frica de a muri nemâncat a românului...implicit la frica de moarte...persistentă în societatea noastră, mai mult decât este admis. Iată adevărata Guvernare, pe lângă cea a micilor plăceri...şi ele la fel de chinuitoare...generatoare de obstacole numai aşa că altceva nu mai ştim!!