În ţara în care "deşteptăciunea" are valenţe mai mult decât Hidoase (vezi conotaţia predecesoarei "şmecher")ca atare, acesta împreună cu forma sa "democratică", au devenit cele mai traficate cuvinte în creierul românului din momentul în care...a trebuit să căute elemente ajutătoare pentru a argumenta jumătatea plină a paharului. În speţă să se laude cu ceva... să recunoască într-un fel sau altul progresul de după momentul 89, şi, a ocoli cu graţie motivele care au răpus, încet dar sigur SISTEMUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT.
Ieri pe un post de radio naţional crainicul ne anunţa cu emfază cum că, elevi din unele licee bucureştene se îmbraca după ultimele trenduri cu coafuri moderne sfidând gerul de afară. Fază care mi-a reamintit de una din dilemele naţionale ce au împărţit profesorii dar mai ales parinţii copiilor în doua tabere: cea pro-uniformă şi cealaltă pro-libertate, de alegere a vestimentaţiei la orele de curs.
Ce mi se pare de-a dreptul fascinant, în toata povestea asta searbădă dar cu iz lambado-mioritic, de care nu se mai aude nimic, este că titulatura de "popor imatur" ne vine ca o mănuşă, iar consecinţa celor 20 de ani post-revoluţionari este una cu atât mai previzibilă cu cât... o întreagă naţie "se plânge" de generaţia tânară sau de teflon(de care nu se lipeşte nimic)cum i se mai spune...deoarece, elementele au în cap numai jocuri, alde Guţă, Becali, şi alte deveniri de Luciu, Cruduţe, Monici sau...asistente Tv.
Întrebare. Singura(sic!):
Este cineva sănătos la cap în ţara asta din spectrul decizional care poate să încerce să creadă că banii lui tati şi mami convertiţi în frizuri futuriste, X5-uri sau vestimentaţii moderne pot să eclipseze dorinţa de a epata sau impresiona pe ceilalţi? ...Şi mai cu seamă fără să influenţeze procesul de acumulare, aventură a cunoaşterii, sau chiar de respect solemn mutual pentru instituţia în sine...a învaţamântului?
Câţi copii pot veni îmbracaţi dupa moda pitzi, funcky sau emo de exemplu, şi mai apoi să pot sta sârguincioşi, curioşi...cu o anume curiozitate, dedicaţi şcolii, liceului precum şi a formării unei păreri în privinţa a tot ceea ce se înţelege ca proces de învaţământ: Şcoala-Profesor-raport timp liber-căutat?
Entuziasmaţii pe dos, de la conducerea Învăţământului.
Care cred şi se încred precum că plozii, aprioric trebuie să vină cu bunul-simţ târâş la Şcoală!!!
Mi se pare destul de firesc ca pentru a doborî un sistem de învaţământ să loveşti acolo unde doare, în INIMA copilului: la cum arată cum se îmbracă, şi mai mult... să creezi fără voia ta zâzanie or competiţie latentă şi estetică între elevi, pentru a-i sustrage câtuşi de puţin de la ATENŢIA pentru materii şi din drumul sensibil în acel moment, de formare a cunoştiinţei. Un pic de libertate poate deveni şi o pierdere, o diluare în mare stil de picătură chinezească. Nu? Ziceţi?
-
Cum să nu vrei să omori puţin sistemul, precum orgasmul, şi să găseşti totodată subterfugii de genul: europene/elitiste/emancipate... doar aşa... de dragul schimbării, al Valului citit mai bine al "hei-rupului" entuziast?
Iaca... Am încălecat pe o şa şi v-am tradus povestea, pentru Adormit na! Nu-i aşa că unora care chiar le-a reuşit? Mai doare? Pe cineva? Somnul este la mare cautare.
CONCLUZIE. A-TIPICĂ.
Pentru a evita contrabanda vă sugerez să aveţi nopţi albe, să mă sunaţi... sau să vă bucuraţi pur şi simplu a doua zi că existaţi...împotriva unora(ESENŢIALII) care, v-au furnizat zeci de ani numai somnifere, rareori energizante. Astea sunt tare periculoase.... Am re-inventat însa băutura, Şi
visarea, era sa uit.
Ce am opus noi mesajului acestei melodii?
Ce am frăgezit...sau urmărit în cele din urmă?
....................................................