Nu mi-e teamă să lupt ca să fiu văzut.
Masca nu-i pentru tine, ci pentru a-i proteja pe cei apropiați ție. (Christian Bale)

27.09.2012

Autocritică




Trebuie să recunosc.
Îmi place să mă albesc pâna la a forţa Soarta să cedeze-recunoscând... să-şi preschimbe aceleaşi şi aceleaşi lacrimi diluate-necredibile în faţa Destinului singurei Vieti.
Albirea mi-am propus-o de nebun de când am mirosit certitudinea de "A Vrea" să ne stricăm Totul şi a ne croi viaţa pe sistemele altora şi nu pe ale noastre coordonate bâjbâite sau cu totul conştiente.

Albirea fiinţei mi-am îndrituit-o tocmai pentru a-mi arăta mie şi Fiinţelor născute nu făcute că monştrii fiinţei sunt mult mai preferabili decât blestemelor cotidiene.

Asta? Da! A văzut Femeia.
Îi este însă peste cu putinţă de a putea fi împotriva Statului.
Asta vedem şi împreună şi, ne apreciem şi respectăm atât cât putem: împotriva oricaror conjuncturi fireşti şi totdată atât de urât rigide. O singură fiinţă s-a erijat în apărătoare fanatică a celor lumeşti, blestemate dar am rupt legatura cu ea nebănuind slava adusă... datorată puternicelor legi nescrise.

Nicio problemă şi celelalte cunosc puterea Zeilor dar, manifestă o oarecare moderaţie în balanţa celor realizabile, a idealurilor pertinente şi celor cu putinţă...

În rest...Focul mistuie nearmoniile cu aceleaşi măsuri, Speranţa joacă acelaşi rol al Regizorului şi poate da naştere unui copil al lui Isus.
Ce e de înteles? NIMIC. Trebuie doar simţită forţa celor spuse şi nespuse; este cu adevarat necesar de înţeles că Iubirea este în toate şi mai devreme sau mai târziu ea îţi va lua şi va da totul. 

Moartea în ecuaţia asta este implacabilă şi vine la pachet precum promoţiile din supermarchet recte cu moştenirile din urmă, întrebându-te:
-Ce vrei să faci cu tine? Să mănânci, să-i salvezi pe alţii, să-ţi sacrifici Sufletul pe altarul Nerecunoaşterilor sau să dansezi cu aparenţele...să-ţi moară în faţă pe forţa ta perfectă de seducţie? Există aici o anume cale De Salvare în măsura în care vei putea adopta RECUNOSTINŢA însă, Ea Moartea e ceva mai rea decât o poţi anticipa pe toate planurile şi  îţi poate furniza foarte bine situaţiunea de a te lăsa în Curul gol chiar şi în mijlocul vilei cu copii "realizaţi".

Cam acesta ar fi Nucleul Lucurilor. Miez de unde îmi permit să jonglez cu nereuşitele, cu încercările sortite pieirii, cu visele imature ale iubirii şi cu speranţele Sufletelor schiţate. 

Albul albirii îmi dă curajul pentru care iubirea garantează neruptura de Dumnezeu.
Iar cea care m-a făcut, a fost zămislită din carnea Lui, cu slăbiciunile şi cu temerile de rigoare. Mi-a transmis însă o sensibilitate nebună...pe care o vreau transpusă în mijlocul golului la confruntarea cu plinul tuturor întelesurilor parţiale şi rigide. 
Mulţumesc iubită mamă...natură...iubire...viată. Mângâierile şi răspunsurile primite mă ajută să pot înţelege... cum putem înainta şi nealiena. 
Nu am cum să nu mă bucur când citesc răspunsul de la cei ce se împotrivesc dumnezeirii, a forţei Sale şi recunosc până la urmă...scriind: 
 "Ajungi uneori să te saturi de puterea asta din interior, să îţi doreşti slăbiciunile fiindcă ele ne umanizează când credem mai puţin."

24.09.2012

Tichia surprinzătoare de mărgăritar a Giurgiului





Oraşul ăsta n-a avut de când e el:
Sport, mişcare culturală sau de rezistenţă,
 n-a avut niciodată politică cu atât mai puţin o-poziţie.N-a avut personalităţi marcante, nu s-a îngrijit NICIODATĂ de generaţia de mâine: exportând-o cu o voioşie tembelă la bucureşti, în Spania la produs şi în toată ţara românească. Nu a dat niciun artist reprezentativ ci doar mici foarte mici pâlpâiri în acorduri de hazard.
Giurgiu a rămas cu nişte muncitori la patroni graţie personalităţii unice dar strâmb de drepte!! a unui despot care a făcut din giurgiu ce a vrut muşchiul lui. Tot el a adus şi Astra Ploieşti la Giurgiu. Mulţumim fostului con-ducător, de ieri avem "campioană" de fotbal. Pentru câteva momente Astra adoptată de oraşul turnului cu ceas a fost pe primul loc al clasamentului!
Un oraş care nu are nimic semnificativ are începând de ieri nişte fotbalişti străini care vor apăra "culorile oraşului"de la Dunăre. Mulţumim! Dacă aici totul era... şi este pe dos în cel mai dulce grai românesc-manelistic, de acum încolo iată avem fotbal PESTE echipe care au făcut istorie şi au fost portdrapel ţării în competiţiile importante din Europa: Steaua, Dinamo, Rapid etc.

Oricine trebuie să beneficieze de o primă şansă nu-i aşa? Chelului orb şi surd îi trebuia tichie de mărgăritar. O avem. Ne şade bine. Suntem mândri că al nostru car şade ţanţoş în faţa boilor. Îi mulţumim lui Dumnezeu pentru generozitatea Lui fără seamăn. De asemena şi fostului edil care a pus la cale cu Ioan Nicolae aducerea Astrei Ploieşti la Giurgiu. Dintr-o enclavă în altă enclavă ne-am ales cu o mişcare sportivă de performanţă. Bravo. Nu-i rău deloc. Şi aşa ne plictiseam cu toţii tot plimbându-ne de la grătare la nunţi şi de la botezuri la bodegi, ori de la Russe la Bucureşti...

Aud că la ora meciului bişniţarii şi-au făcut de cap.
Păi şi voi acum ce a-ţi vrea? În oraşul bişniţarilor, al şmecherilor ieftini, al şmenurilor şi al producţiei de plăceri furnizate Europei ziceţi mersi că vedeţi şi o astfel de activitate. Tot se mişcă ceva.
Aştept şi privitorii jumătăţii pline a paharului. Gol. Răsunător.
...

22.09.2012

Ricchie Grandi E Poveri!




Acolo unde Vocea face inima să te pierzi între: iubire, graţii şi dumnezeu...

   O Angela Brambati deghizată într-un înger spiriduş...

                                  Angelo Sotgiu, Angela Brambati şi Franco Gatti...

  

Prima apariţie pe sticlă a coincis şi cu un impact emoţional extraordinar. Pe vremea când Ricchi erau 4.
Dar oare, când lucrurile măreţe suportă cifre "cu soţ"? :)
ABBA a fost o excepţie.......

18.09.2012

Muzica pentru...



Muzica este pentru inimă ceea ce e parfumul pentru simţuri. 
Doar prima îţi transmite viteza şi intensitatea şi frâna.

A doua este ca taxiul: îşi caută scurtătura, destinaţiei, şi după gust şi noroc destinul.

 
Esenţă, puritate, duioşie, frumuseţe, dragoste, infinit...mesaj. Mulţumim Cornel Fugaru, nu te vom uita...


......... ducând cu tine nemplinirea de o clipă pentru ce şi de ce.......
..........nu te-ai gândit ce laşi în urma ta...ce loc pustiu, ce amintiri nepieritoare vei avea.....

...

Căutati pe acest blog